Ice Wolf
Dark Angel
 Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 430
|
|
ok!vam tinut prea mult fara continuarea asa ca am sa continui acum.
Capitolul 5 - La castelul printului Phil !
Cateva ore mai tarziu, patru persoane neobisnuit de trecute intrau agale pe poarta castelului printului Philionel. Inca preocupata de intamplarea din dimineata respectiva, Lina nici macar nu protestase cand venise vorba sa se intalneasca cu tatal Ameliei. Pana la plecare, Filia continuase sa se poarte ciudat, refuzand categoric sa coboare la micul dejun si ramanand incuiata in camera ei pana in momentul plecar.
Pana si Gourry care nu pricepuse exact motivul intregului scandal mergea tacut alaturi de Zelgadis, care la randul lui preferase sa nu ceara nici o lamurire suplimentara.
Abia trecusera de portile stralucitor de albe ale castelului cand un barbat matahalos, cu o barba neagra zburlita in toate directle si ochi negri, scanteietori, le iesi in intampinare urmat indeaproape de Amelia si de mai vechea noastra cunostinta Xelloss. Intreaga infatisare a noului venit era oarecum fioroasa si te facea sa te gandesti aproape fara sa vrei la un bandit la drumul mare, impresie contrazisa numai de veselia neprefacuta care se citea pe fata lui cu trasaturi aspre, din topor.
-Lina ! Gourry !! Zelgadis !! Bine ati venit cu tot in Regatul Dreptat si al Justitiei !! striga el cu o voce groasa, de tenor si izbucni intr-un hohot de ras homeric.
Filia, care de cand il vazuse pe Xelloss se inrosise puternic la fata si evita sistematic sa il priveasca, se apropie de Lina si sopti la ureche, putin alarmata :
-Lina, cine este barbatul acesta ?!
Cu o expresie malitioasa, Lina ridica un deget si dupa ce facu o pauza pentru efect, lansa bomba :
-Barbatul acela care arata ca un talhar la drumul mare, ei bine, este nimeni altul decat Alteta sa Regala, Printul Philionel de Seyruun !!
-Ooooh ?! Acesta este...printul ?! striga Filia, parand pe punctul sa lesine. Imaginea ei idealizata despre printi delicai, minunat de frumosi, calare pe cai albi tocmai se facuse farame.
Ca de obicei cand venea vorba de infatisarea necioplita a tatalui ei, chipul micut al Ameliei deveni de-a dreptul amenintator :
-Lina !!!! Tatal meu nu este un...
Dand din mana, printul izbucni intr-un nou hohot de ras, chiar si mai asurzitor decat primul.
-Nu este nevoie sa faci atata caz, fca mea ! Un cavaler al justitiei trebuie sa aiba forta, nu frumusete, iar tatal tau, aici de fata, are forta din plin ! zise el, apoi se indrepta catre Lina si o imbratisa cu caldura.
-Aici nu te-as putea contrazice !! mormai Lina, abia respirand dupa ce acesta dadu in sfarsit drumul din brate.
Fara sa o ia in seama, printul se repezi sa dea mana cu cei doi tineri din grup, apoi se opri in fata Filiei o studie cateva clipe, si se intoarse catre fca sa :
-Ea cine este ?! Sa fie chiar preoteasa de care mi-ai vorbit ? Ooo, atunci esti chiar mai frumoasa decat mi-a spus ea ! exclama el intorcandu-se din nou catre Filia si dandu-i si ei o imbratisare de urs.
-Aaaaa, multumesc ! bagui ea, inrosindu-se puternic dupa ce acesta dadu drumul si il ignora pe Xelloss care arunca o privire ironica, expresia ochilor lui violeti contrastand puternic cu nevinovatia copilaroasa a zambetului.
-Haideti inautru ! invita printul facand semn catre castel si apoi conduse in sala de mese.
-Whhoooaaaa !! exclama Lina, entuziasmata la vederea zecilor de platouri incarcate cu fel de fel de mancaruri. In sfarsit cineva stie sa aprecieze frumusetea desavarsita a unei mese !!
Fara alte comentar si sub privirile stupefiate ale Filiei, Lina si Gourry se asezara la masa si incepura sa manace tot ceea ce le pica in mana de parca nu mai pusesera nimic pe limba de cateva zile.
Fara sa ezite prea mult, printul li se alatura celor doi, urmat aproape imediat de Amalia.
Scuzandu-se ca nu poate inghiti nimic, Filia iesi din sala si se indrepta catre un balcon aflat la capatul coridorului. De acolo, intregul orasel i se infatisa privirilor, cu casele sale albe cu acoperisuri din tigla, cu stradute inguste si fantani arteziene, in jurul carora se puteau vedea grupuri de oameni care se incalzeau la soare. Fara indoiala, Seyruun, orasul magiei albe era una dintre cele mai fermecatoare asezari pe care tanara preoteasa o vazuse pana atunci. O albina se apropie bazaind si se aseza pe marginea balconului. Era atat de liniste si pace incat ar fi putut adormi acolo.
-Plictisitor oras, ne, Fili-chan ? auzi o voce familiara in spatele ei.
-Cara-te ! marai ea, fara sa se intoarca.
-Cat de nepoliticos din partea ta ! rase Xelloss, apropndu-se de ea. De fapt venisem sa iti aduc un ceai, am vazut ca nu ai vrut sa ramai la masa.
Strambandu-se, Filia facu semn sa il lase pe masuta alba, eleganta, pusa in balcon parca anume pentru ca vizitator sa isi poata lua in liniste micul dejun, admirand totdata oraselul ce se trezea la viata.
Ridicand din umeri, preotul aseza pe masa una dintre cele doua cescute de ceai pe care le adusese cu el, apoi se aseza pe un scaun si incepu sa soarba tacticos din cea de-a doua.
Infrangandu-si dorinta de a-i strivi capul cu palosul, Filia se aseza la randul ei in fata cescutei de ceai. Se pregatea sa o duca la buze, dar se opri undeva la jumatatea drumului si o lasa la loc pe farfurioara.
-Inca nu mi-ai spus ce anume urmaresti cu asta ! Doar nu iti imaginezi ca imi poti castiga bunavointa in felul acesta !!
Xelloss izbucni intr-un hohot de ras placut, contagios.
-Nici gand ! Nu am avut nici un fel de planuri ascunse, Filia-chan ! Vroiam doar sa bem o cana cu ceai, e ceva gresit in asta ?!
-Nu stiu de ce, dar nu te cred !
-Huh ? Problema ta in cazul acesta ! Oricum, poti sa bei linistita, ceaiul nu este otravit !
Uitandu-se neincrezatoare catre mutrisoara lui adorabila, de copil lipsit de griji, Filia realiza ca daca nu si-ar fi amintit in fiecare clipa ca nu era decat un Mazoku, si inca unul foarte prefacut si viclean, probabil ar fi putut ajunge chiar sa il simpatizeze ?! La simpla idee, tanara simti o nevoie subita sa il scoata din sarite, sa distruga calmul acela imperturbabil, sa il faca sa isi arate adevarata personalitate. Amintindu-si insa unde era, renunta la idee si oftand, sorbi o gura de ceai. Avea un gust placut, usor amarui.
-Inca nu mi-ai explicat ce cautai la mine in camera de dimineata ! zise ea, lasand cescuta pe farfurioara si aruncandu-i o privire taioasa.
-Oh-oh, Filia-chan, daca privirile ar putea omori probabil acum m-ai fi facut una cu pamantul! Sa iti aduc aminte ca nici nu mi-ai dat ocazia sa explic ceva?! raspunse el sustinandu-i cu succes privirea.
-Iti dau acum ! Deci ?! Ce anume cautai la mine in camera ?!
-Pai...as vrea sa iti spun, dar din nefericire... SORE WA...HIMITSU DESU !! replica Xelloss, facandu-i cu ochiul in cel mai rautacios si copilaresc mod posibil.
Imediat, chipul imbujorat al Filiei capata o ingrijoratoare tenta visinie, iar mana i se duse instinctiv catre locul unde tinea palosul. Cel mai probabil lucrurile ar fi degenerat intr-un nou scandal daca printul Phil nu intra chiar in momentul acela pe balcon, cu o fata cum nu se putea mai vesela.
-Ce vreme frumoasa, nu ?! Cum vi se pare Seyruun ? li se adresa el.
Ascunzandu-si cu dibacie dezamagirea provocata de sosirea neasteptata a printului, Xelloss raspunse cascand :
-Pai... As zice ca e putin cam prea linistit pentru gusturile mele !
-Oh, mie mi se pare de-a dreptul fermecator ! zise ea, uitandu-se urat catre preot.
Printul Philionel paru ca nu observa absolut deloc starea tensionata dintre cei doi si se aseza greoi pe ultimul scaun ramas liber.
-Si, spune-ti-mi, voi, cu ce treburi ati sosit pe la noi prin oras ? Presupun ca nu doar pentru a-l vizita, ho ho ho !!! Imi permiteti sa ghicesc, ati venit pentru Intrunire?
-Aaaa, pai, de fapt, eu... incepu Xelloss, intrerupt aproape imediat pe print.
-Desi, avand in vedere ca si voi calatoriti cu fca mea Amelia, probabil si voi sunteti niste luptatori pentru dreptate, ca si ea ! Pana la urma, fca mea a fost educata in spiritul justitiei inca de copilita, si pot sa spun ca sunt foarte mandru de realizarile ei !! tuna acesta.
Xelloss, care tocmai isi inghitea ultima gura de ceai, se inneca violent, in vreme ce Filia scoase un sunet foarte asemanator cu cel pe care il face cineva cand bufneste in ras. Se pregatea sa spuna printului Phil cu cine avea de-a face, cand Xelloss se grabi sa se ridice de la masa si sa faca un semn catre o mogaldeata care statea pe marginea fantan din curtea palatului :
-Eu cred ca ar trebui sa plec, Zelgadis tocmai mi-a facut semn ca vrea sa vorbeasca cu mine !
-Nu pleci nicaieri ! exclama ea, incercand sa il prinda de pelerina, dar inainte sa isi fi dus gestul pana la capat acesta disparuse.
-Namagomi mizerabil, ticalos las ce esti!!! striga ea, aruncand cu cesca de ceai in directia fantan, unde Xelloss se materializase. Din cauza furiei, nimeri insa pe langa capul acestuia si il lovi in plin pe Zelgadis.
-Gomene, Zelgadin-san, gomene !!! se scuza ea, rosie la fata de furie si de rusine, mai intai catre Zelgadis, apoi catre print, care se uita cu gura cascata la ea.
-Cred ca de fapt am intrerupt ceva cand am intrat aici ! mormai el, apoi incepu sa rada.
-Nu-i nici o problema, Filia-chan, nici o problema!!! Cat timp sunteti prieten fcei mele... sunteti bineveniti, nu trebuie sa iti faci nici o problema!!! zise el.
Filia se pregatea sa raspunda cand intra Amelia, foarte imbujorata:
-Aici erati ?! Va caut de ceva timp ! exclama ea.
-S-a intamplat ceva ?!
-Oh, cum poti sa ma intrebi asa ceva ??! Incepe intrunirea extraordinara a practicantilor magiei albe, asa ca ar trebui sa fim acolo !
Intrunirile extraordinare ale practicantilor de magie alba erau de multa vreme o adevarata traditie a Seyruunului. O data la fiecare patru ani, cei mai cunoscuti practicanti ai magiei albe se intalneau in castelul primitor al printului Phil si discutau despre ultimele descoperiri in domeniu. Pe cat posibil, Amelia incercase sa asiste la aceste intalniri inca de cand devenise suficient de mare pentru a intelege despre ce era vorba, fnd mereu dispusa sa invete noi vraji pe care sa le puna in slujba obsesiei sale pentru dreptate si justitie. Spre deosebire de alti ani, de aceasta data la intrunire urmau sa participe vrajitori din intreaga lume, intrucat odata cu distrugerea lui Ruby-Eye bariera care despartea lumea in doua fusese inlaturata. In vederea marelui eveniment, vrajitor incepusera sa soseasca inca din urma cu doua saptamani, fnd cu tot cazati la castel pana cand acesta se dovedise a fi neincapator si ultim fusesera nevoiti sa isi caute camere la hanurile din oras.
Entuziasmat, Philionel se ridica din scaun.
-Vom fi de indata acolo ! Filia-chan, f buna si cheama-i si pe prieten vostri sa ni se alature. Am convingerea ca astazi se vor discuta lucruri mult mai interesante ca pana acum !
Fara sa mai astepte un raspuns, printul isi lua fca de mana si se grabi sa se indrepte catre sala mare a castelului.
Oftand profund, Filia se pregatea sa urmeze cand realiza ce anume i se ceruse. Sa isi cheme si prieten. Cu o expresie neincrezatoare se uita in jos, catre fantana, unde Xelloss parea sa discute foarte insufletit cu Zelgadis. Fireste, sa chemi un Mazoku la o intrunire a practicantilor magiei albe era deopotriva ridicol si inutil, dar cu totul altfel stateau lucrurile cu himera, care probabil ar fi dorit sa participe. Dand och peste cap, Filia se teleporta langa fantana si se intoarse catre Zelgadis, purtandu-se ca si cand numai el ar fi fost de fata.
-Zelgadis-sama, intrunirea este pe punctul sa inceapa, asa ca ar fi mai bine sa mergem !
-Fili-chan, ce frumos din partea ta sa ne anunti ! De fapt tocmai spuneam ca ar fi cazul sa intram daca nu vrem sa inceapa fara noi ! exclama inocent Xelloss, aratand mai mult ca niciodata ca un copil dragalas.
Surprinsa, tanara se intorse catre el si pufni dispretuitoare. Pe cine credea ca inseala ?!
-Ce urmaresti, Xelloss?! Nu imi spune ca a inceput sa te pasioneze magia alba, nu m-am nascut ieri!
-Crezi ce vrei! De fapt exact pentru aceasta intrunire am venit in Seyruun! raspunse el razand, dupa care oferi bratul, pe care Filia il respinse aproape violent.
-Vai mie ! Se pare ca tu chiar nu ma poti suporta !! chicoti el, ridicand din umeri. Ma intreb de ce !
-Mergem ?! intrerupse Zelgadis, care incepuse sa isi cam piarda rabdarea. Era absolut incredibil cum reusea preotul Mazoku sa o soata din sarite pe Filia de fiecare data.
|
|
Poate ajungi desenatoare sau scriitoare 
dar... am citit si eu ceea ce scrie acolo si da, exprimarea lui xmary este pe departe mult mai dezvolatata pe langa a ta!