|
|
bine,bine daca doriti chiar atat de mult continuarea am so pun. Keyra Uchiha…Keyra Uchiha.aceste doua cuvinte I se invarteau in minte brunetului.Cine era aceasta Keyra?Si cum de avea tupeul sa isi spuna o Uchiha?Din cate isi amintea el, nimeni altcineva nu mai supravietuise atacului lui Itachi.Atunci aceasta fata nu era decat o impostoare.Da, asta era adevarul. Nu avea de ce sa-si faca griji…nu-i asa? Nici macar el nu mai era sigur… -Ce s-a intamplat? Micutul Sasuke a ramas fara cuvinte? Vocea ei era aspra iar och erau invaluiti in ura. Se pare ca de-a lungul anilor ai fost prea ocupat sa-ti jelesti parint raposati sis a te antrenezi pentru a-l putea ucide pe Itachi, incat ai uitat de biata ta verisoara. Cea care te-a avertizat in legatura cu fratele tau, ins ape care nimeni nu a crezut-o. Naiv de ei…si-au meritat soarta. Cu tot! Asta era prea mult pentru Sasuke. Nu o mai putea asculta pe aceasta fata. Nu vroia ca cineva sa mai vorbeasca asa despre clnul Uchiha…despre parint lui. -Termina!, zbiera el. Sakura si Naruto tresarira. Din moment in moment, Sasuke ar putea sari la lupta, gandi Naruto. Daca face asta, noi va trebui s ail oprim cumva. Nu conteaza cum. Inca nu stim cat de puternica este aceasta Keyra dar nu putem risca…Insa Sasuke nu sari la lupta. Nici macar nu raspunse brunetei inapoi. Pur si simplu intoarse spatele si o lua la fuga. Fug. Fug departe si nu se mai opri pan ace nu iesi din luminis. Acolo, in padurea intunecata se aseza pe pamantul moale si stand asa, rezemat de un bolovan realize in sfarsit cine era fata cu care se intalnise, cine era Keyra Uchiha. Verisoara lui…deci avusese dreptate. Scum si-o amintea perfect. fusese cea mai buna prietena in copilarie. Desi cu doi ani mai in varsta decat el, intotdeauna se intelesesera de minune. Fnd cu mult mai puternica, il ajutase mereu sa se antreneze pentru a iesi din umbra lui Itachi. Si aproape ca reusise. Dar intr-o dimineata, fata veni la el in fuga, cu o expresie disperata intiparita pe chip. spuse ca in acea noapte avusese o viziune. O viziune groaznica. O viziune in care Itachi asasina intregul clan Uchiha. Sasuke nu o crezu. La fel facura si restul membrilor clanului, carora le povestise viziunea ei. De altfel, cine ar fi putut crede ca preferatul familiei va deveni un ucigas fara mila? Chiar daca oamen nu o crezusera, Keyra era convinsa ca acel vis se va adeveri, asa ca parasi satul pe ascuns. Itachi o declara ca fnd o tradatoare fugara, dar inainte ca oamen din clan sa ia masuri impotriva Keyrai, acesta ucise, nemaiavand rabdare…De atunci, Sasuke nu-si mai vazuse verisoara. Din ziua in care ea please, baiatul uita de existenta ei si isi concentra toata energia pe razbunare. Spera la o sansa a razbunar, care inca nu se ivies. La ce bun?, isi spuse Sasuke. Oricum nu sunt destul de puternic incat sa-mi pot ucide fratele…Suspina incet. Peroana pe care o intalnise in ziua aceea…Keyra Uchiha era singura persoana de care se temuse Itachi vreodata, singura persoana care l-ar fi putut egala. Insa aceea persoana nu avea nici macar un gand de razbunare. Spusese cu gura ei ca toti isi meritau soarta. Fusese atat de cruda…exact:cruda. Lui Sasuke nu venea sa creada ca acele cuvinte apartineau verisoarei lui. In copilarie fusese asa o persoana fericita, miloasa, intotdeauna pregatita sad ea o mana de ajutor celor care aveau probleme. Dar acum…acum och ei exprimau rautatea in forma ei cea mai pura. Lacrimi fierbinti inundara och baiatului, care le lasa sa-I curga in voie pe obraj palizi. -Deci asta ai devenit, Sasuke?, intreba Keyra, care aparu ca din senin in fata lui, cu o voce acida. Un plangacios care fuge din fata unei provocari si se ascunde dupa cativa copaci? Sasuke isi sterse rapid lacrimile, isi ridica privirea si se uita fix in och fetei. -De ce te-ai intors in sat?, murmura brunetul. Keyra incepu sa rada batjocoritor. -Sa ma intorc in sat? Am fost aici de cand ma stiu. In umbra, recunosc, dar nu am parasit niciodata satul frunzelor. -Si tatuajul? -Asta nu e treaba ta!, se rasti fata la el si fara sa-I mai adreseze vreun cuvant, intoarse spatele si se indrapta spre pajistea luminoasa. -Unde crezi tu ca mergi? Sasuke se ridica in picioare. -La cortul echipei mele. Daca nu te superi, as vrea sa ma pregatesc pentru prima proba. Am crezut ca vei fi o adevarata provocare…dar se pare ca te-ai schimbat, Sasuke. Nu mai esti persoana pe care o cunosteam. N mai sunt persoana pe care o cunostea?, gandi Sasuke. Ea vorbeste? Asta suna a provocare…am sa-I arat eu cum m-am schimbat…si am devenit mai puternic. Keyra pulsa a energie, a chakra mai mult ca niciodata. Era imposibil ca Sasuke sa o invinga dar nu putea fug din fata provocar inca o data. -Vrei o lupta nu? Atunci o lupta o sa ai. Fara sa mai piarda timpul, Sasuke isi folosi jutsul de foc asupra Keyrai care nu apuca sa se intoarca la timp pentru a putea opri atacul. “Am lovit-o?” Fumul se risipi repede iar baiatul observa uimit ca verisoara lui nici macar nu se clintise din loc. Era aparata de un scut de chakra gri. O chakra puternica…vizibila. Se intoarse, si cu cel mai firesc gest se aseza pe iarba moale, fata-n fata cu Sasuke. Ochii erau diferiti. Isi activase sharinganul. Asta aminti lui Sasuke, ca si el avea aceasta abilitate. va urma! am scris cam putin dar nu pre am timp sa scriu mai mult ca trebe sa plec.
|
|