 TsukinoBaby AngelDin: Bucuresti
Postari: 62
|
|
Aceasta parte a fost cam.... FOARTE plictisitoare... sper sa nu dezamagesc...
Prima Zi:
"Eu sunt Akane Akera!"
Dupǎ nişte teme P-L-I-C-T-I-S-I-T-O-A-R-E, o rog pe mama, mai mult o implor:
- Mama, am învaţat la biologie, civicǎ, chimie, geografie, francezǎ, tehnologie şi am scris temele la românǎ, civicǎ, chimie, francezǎ, istorie, englezǎ, algebrǎ, geometrie… Acum, TE ROOOG!!!!!!!!! MǍ LAŞI SǍ MERG ÎN KONOHA?
- Bine, bine. Sǎ ai grijǎ de tine, sǎ te comporţi frumos şi sǎ fii politicoasǎ, sǎ fii atentǎ la ce-ţi va preda profesorul, sǎ…
- MAMA!! Nu plec peste mǎri şi ţǎri!!
- Bine! Pleacǎ, nesuferit-o! spuse mama punând botic in glumǎ. Paa! Mult noroc!
- Merci! Pe mai târziu!
Îmi spuneam în gâind:"Sǎ merg la Hokage şi sǎ-l rog sǎ-mi trimitǎ un profesor! Plus cǎ trebuie sǎ-l anunţ cǎ am descoperit aceastǎ lume!". Când sǎ intru-n clǎdire, douǎ gǎrzi m-au oprit politicos, intrebându-mǎ cine sunt şi de unde vin.
- Mǎ cheamǎ Maria. De unde vin nu va pot spune: doresc sǎ anunţ Hokagele depre asta.
Pentru a se asigura cǎ nu pun nimic la cale, m-au însoţit pâna în faţa uşii biroului.
- Al III-lea Hokage, aveţi un vizitator. spuse unul din ei intrând pe uşǎ.
- Sǎ pofteascǎ. rǎspunse binevoitor al III-lea.
- Bunǎ ziua. Scuze de deranj.
- Spune cum te numeşti şi de unde vii, copilǎ.
- Maria mǎ numesc şi am venit aici pentru a vǎ vorbi despre locul de unde vin. Am şi dovezi fotografice.(mǎ refeream la telefon.)
- Asclut.
Îi povestisem tot ce s-a intamplat, amǎnunţit, arǎtându-i pozele cu "misterioasa uşǎ".
- Interesant. Mulţumesc cǎ mi-ai spus.
- Domnule Hokage, aş avea o rugǎminte: sǎ rugaţi un profesor sa-mi predea tot ce se invaţǎ la academie.
- Înţeleg… Doreşti sǎ devii şi tu un ninja. Ai 13 ani?
- Da.
- Bine. În curând vei fi anunţatǎ de un mesager când sǎ mergi la locul de întâlnire.
- Uitaţi adresa mea(cea din sat). Vǎ mulţumesc pentru timpul acordat.
- Cu plǎcere.
La uşǎ, gǎrzile ninja aşteptau sǎ ies. Pentru cǎ Hokagele le-a spus sǎ aibǎ încredere în mine, Mi-au dat voie, salutându-mǎ ca pe o prietenǎ, sǎ plec. Întoarsǎ acasǎ, i-am spus mamei despre ce s-a întamplat, apoi am plecat grabita in sat ca sǎ-mi aştept profesorul. Dupǎ un timp, cineva-mi bate la uşǎ…
- Cine e?
- Am un mesaj pentru Maria!
"Ar trebui sǎ fie despre profesor… Sper sǎ fie o femeie! ; "
- Vin acum!... Bunǎ ziua!
- Bunǎ ziua. Sunteţi rugatǎ sǎ vǎ prezentaţi la locul de întâlnire în aproximativ 10 minute.
- Vǎ mulţumesc pentru serviciul fǎcut! 
- Nu prea e un serviciu… sunt plǎtit pentru asta! ;
Dupǎ câteva minute eram deja la locul de întâlnire cunoscut de toatǎ lumea.
"Oare unde-o fi?" mǎ intrebam surprinsǎ şi plictisitǎ în acelaşi timp. Când de-o datǎ, dintr-un dans de frunze apare gingaşǎ o femeie, cu pǎrul lung, întins şi bleumarin, breton şi douǎ şuviţe mai scurte, cu o talie suplǎ şi cu aer de glumeaţǎ.
- Ia te uitǎ ce avem noi aici! Cum te cheama?
- Maria!
- Pe mine mǎ cheamǎ Akane Akera! (Lalea) De acum înainte, vei fi eleva mea, înţeles?
- Da!
- Ne vedem maine, la locul de antrenamente din pǎdure, la 8:00 dimineaţa. Odihneşte-te bine - va fi un antrenament greu!
- Am înţeles!
- Sa fii acolo… şi disparu in acelaşi dans de frunze graţioase şi de un verde de smarald… "Parcǎ ar fi fost ochii Sakurei… Naruto!! Oare ce mai face?"
Cu paşi relaxaţi mǎ plimbam pe strazile Konohei, când…ce sǎ vezi?? Naruto alerga şi sǎrea pe acoperişuri, în pantalonii lui de trening portocalii, si.n bluza lui de interior neagrǎ, cu haina legatǎ la brâu şi cu o gǎleatǎ de vopsea în mânǎ… "Zǎpǎcitu'…  … STAI!! Poate fi…" Întoarsei privirile spre muntele pe care erau sculptate cu îndemanare fiecare gropiţǎ a feţelor Hokage-ilor şi… "Ştiam eu!! A PICTAT FEŢELE HOKAGE-ILOR!!! :X" Pentru cǎ ştiam cum îi va decurge ziua, am avut rabdare pentru ziua urmǎtoare… "O clipǎ… nu cumva am uitat ceva?... Mama!! sǎ merg acasǎ!!... Voi vorbi mâine cu Naruto."
Acasǎ, am ramas muta de uimire… Eu plecasem de acolo pe la 4:05… am petrecut aproximativ O ORǍ în Konoha, iar ceasul era… 4:07????!! am facut un calcul de "produsul mezilor egal cu produsul extremilor şi nişte teste, la sfârşitul cǎrora mi-au rezultat urmatoarele afirmatii:
O zi reala = o ora-n sat
2.5 min reale = o zi-n sat
Imediat ce mi-am dat seama, am anunţat-o pe mama de ce s-a întamplat, dupǎ care… a ramas fara cuvinte!!
- Hai mama!! Asta înseamnǎ cǎ pot petrece mai mult timp în Konoha!! Be happy!
- Nda..
La momentul acela, am ignorat tristeţea mamei, eram prea bucuroasǎ! Ba chiar începusem sǎ-mi fac mai ştiu eu ce planuri! Mai târziu aveam sǎ aflu de ce era atât de supǎratǎ…
_______________________________________
Naruto - Animeul meu preferat,
De neschimbat!
:*
|
|
! ..
Cred ca o sa va saturati d atata citit!! 
