|
|
azi voi continua povestea.mam gandit sa scriu din nou povestea. Dupa masa, fiecare se intoarse la locul sau din sala mare a palatului. Nu dura prea mult si Philionel isi facu aparitia insotit de fiica sa si dupa ce isi drese glasul, lua cuvantul. -Bine v-am regasit, sper ca bucatele din Seyruun au fost pe placul domniilor voastre ! Un ropot de aplauze ii insoti cuvintele. -Excelent ! Urmatorul subiect are putin de-a face cu magia alba, dar am considerat ca ar trebui discutat pentru ca trebuie sa gasim o strategie de lupta impotriva oricui ar ameninta vreodata lumea in care traim ! Este de datoria noastra, domnilor ! Un nou ropot de aplauze ii intrerupse spusele. Cu un « pop » foarte familiar, Xelloss isi facu aparitia, apoi isi ocupa in liniste locul pe scaun, intre Lina si Naga. -Unde ai fost ?! sari ea. Si cum faci sa dispari si sa apari asa ?! Facandu-i semn sa taca, preotul se apleca la urechea ei si sopti : -Sore wa...himitsu des, Naga – chan ! -Dupa cum spuneam ! continua Philionel, fara sa incerce sa isi ascunda nemultumirea provocata de recenta intrerupere. Urmatoarea tema se refera la un pericol iminent care ar ameninta lumea noastra... Cel care va lua acum cuvantul a refuzat sa ne spuna despre ce anume este vorba, dar sper ca vom putea lamuri acest aspect. Xelloss-san, esti invitatul meu. 399 de perechi de ochi se indreptara asupra lui. Cu un zambet nedumerit, de parca nici nu ar fi stiut ca despre el era vorba, Xelloss se ridica in picioare si dadu din mana, intr-un fel de salut. -Oh, my, nu ma asteptam sa fiti atat de multi ! exclama el. Ma tem ca nu sunt un foarte bun orator, asa ca o sa spun pe scurt despre ce e vorba ! Se intrerupse cateva clipe si studie cu atentie chipul vecinilor sai de masa, care in momentul acela il priveau cu o profunda nedumerire. Daca era cineva la care nimeni nu se asteptase sa ia cuvantul, atunci el era acela. Preotul isi ascunse un zambet si facu cu ochiul Filiei, apoi continua. -Am motive foarte temeinice sa cred ca in aceasta sala exista un vrajitor suficient de puternic care, pentru motive pe care inca nu le cunosc, intentioneaza sa aduca la viata o alta parte a lui Ruby-Eye Shabranigdo ! O invalmaseala teribila urma neasteptatei comunicari. Fiecare murmura ceva, punea intrebari, sau pur si simplu striga ceva catre cei din partea cealalta a mesei. Cum era si firesc, toate aceastea erau insotite de priviri dusmanoase, banuitoare, aruncate tuturor celorlalti membri ai conferintei. Cu siguranta fiecare se intreba cine este acela despre care pomenise preotul, iar suspiciunile si neincrederea li se citeau pe fete. Xelloss tusi, la inceput usor, apoi mai tare, incercand zadarnic sa acopere zgomotul care continua sa creasca. -Xelloss, sper ca ai glumit !! Sa invie o noua parte a lui Ruby-Eye ! Cine ar vrea asa ceva ?! striga Lina, tragandu-l de mana. Xelloss se uita catre ea si ridica din umeri. -Lina-chan, din nefericire este perfect adevarat. -Si daca e adevarat, cum ai sti tu asa ceva ?! Si de ce ai incerca sa ne pui in garda ?! -E simplu. Pentru ca stapana mea, dintr-un motiv sau altul, nu doreste ca Ruby-Eye sa revina la viata ! replica el. -De cand stii asa ceva ?! Preotul paru sa faca un calcul, apoi raspunse : -De vreo doua zile. Din cauza asta am decis sa vin laintrunire. -De ce ar vrea un Mazoku sa impiedice revenirea lui Ruby-Eye ?! sari Filia. Cred ca mai degraba tot ceea ce ai vrut a fost sa creezi agitatie si sa te bucuri in voie de sentimentele negative pe care le-ai provocat ! Xelloss chicoti. -Nu gresesti intru totul. Chiar ma bucur de atmosfera creata. Singura problema este ca nu am mintit ! replica el. Femeia-dragon se pregati de un raspuns taios cand printul Philionel, care intre timp se ridicase in picioare, dadu un pumn in masa de se zguduira ferestrele. Imediat, toate comentariile incetara. -Domnilor, cred ca pentru a ajunge la o concluzie oarecare, ar trebui sa il lasam sa vorbeasca pana la capat si apoi sa luati cuvantul. Pe rand. -Arigato, arigato ! rase preotul, apoi inconjura sala cu privirea sa violeta. Parca vroia sa ghiceasca in spatele carui chip de ascundea tradatorul. Dar fie ca se inselase, fie ca acesta era un foarte bun actor, nu reusi sa observe nimic suspect. -Dupa cum probabil stiti, Ruby-Eye a fost infrant si rupt in sapte bucati, care au fost sigilate in sapte locatii necunoscute. O intalnire a celor sapte parti ar insemna sfarsitul vostru si al lumii in care traiti. Un nou murmur de spaima il intrerupse, dar linistea se instaura destul de repede de data asta. -Mai putin cunoscut este insa faptul ca o parte a lui Shabranigdo a fost distrusa complet. Chiar si asa...consider ca procedeul folosit atunci – si aici Xelloss o fixa pe Lina – nu mai poate fi utilizat inca o data fara riscuri majore. De asta am preferat sa va aduc la cunostinta.. Pentru ca exista o singura modalitate de a sta impotriva lui Ruby-Eye in cazul in care acesta va reveni... In sala se facuse o liniste de mormant. -Din pacate metoda aceea imi este necunoscuta ! incheie el. Un suspin de dezamagire se auzi din intreaga sala, ca si cum aceasta ar fi prins dintr-o data un suflet propriu, capabil de sentimente distincte. -De ce ai mai spus ca exista un mijloc daca nu ai idee despre ce e vorba ?! il apostrofa Lina, imediat ce se aseza pe scaun. -Ano...Lina-chan, pentru ca poate stie vreunul dintre ei despre ce vorbesc ! -Baka !! -Cum adica sa aduca la viata o nou parte ?! intreba deodata Gourry, care parea ca abia auzise noutatea. -Oh, inca unul ! gemu Lina, ducand mainile la ochi. Ce nu este clar ?! Noi am luptat cu o singura parte a lui Ruby-Eye, dar au ramas inca sase ! Si acum cineva ar vrea sa o aduca la viata. -De ce ar vrea asta ?! -De unde vrei sa stiu eu ?! striga Lina, dintr-o data enervata. Gourry continua, ca si cand nu o auzise. De fapt, si daca o auzise era mult prea socat pentru a tine cont de furia ei. -Si nu poti folosi Giga Slave ca si data trecuta ?! Lina scutura din cap. -Data trecuta a mers pentru ca undeva in el a mai existat o farama a lui Rezo... O farama care m-a ajutat. -Si oricum, Lina-chan, daca folosesti din nou Giga-Slave este foarte posibil sa il pierzi de sub control si atunci intunericul ar pune stapanire pe tine si pe tot resptul lumii voastre. Ti-ai asuma o asemenea raspundere ?! interveni Xelloss. -Tot nu inteleg ce interes are Zellas Metallium in toate astea ! -Nu stiu, de fapt...nu imi spune prea des care ii sunt intentiile. Cel mai probabil vrea ca atunci cand totul se va sfarsi sa se sfarseasca pentru ca ea a decis asta...Pana la urma, oamenii pot fi foarte amuzanti pentru noi, si ... o sursa incomparabila de energie negativa. Lina cugeta pentru cateva clipe. Ceea ce spunea Xelloss nu era lipsit de sens. Ba chiar era foarte posibil, pana la urma nu era o noutate ceea ce auzea. Naga ramasese tacuta in tot acest timp, dar fiecare informatie ii ramasese intiparita in minte. -Sa inteleg atunci ca ...nu esti uman ? intreba ea pe Xelloss. Nedumerit, preotul se intoarse catre ea si se scarpina in cap, usor incurcat. -Nu chiar. Eu sunt.... -Mazoku ! completa Filia. Si inca unul foarte periculos.... Buzele Nagai se stransera intr-o grimasa de nemultumire. Era evident ca situatia nu ii facea placere. -Inteleg, raspunse ea scurt si incepu sa isi analizeze o unghie. Dupa inca vreo ora de discutii pe tema respectiva, fireste, fara a se ajunge la vreun rezultat concret, Lina se ridica in picioare si le facu semn celorlalti sa o urmeze. -Cred ca ar fi cazul sa plecam. Am facut rost de un program al zilei de azi si nu mai urmeaza nimic interesant. Zelgadis aproba din cap, in vreme ce Valgaav deja ajunsese in dreptul usii. Isi luara la revedere de la printul Philionel in vreme ce treceau pe langa el. Dupa o scurta ezitare, Naga trecu pe langa ei si iesi afara. Parea ca vrea intentionat sa evite orice intalnire cu printul. -Philionel-san, noi cred ca ar trebui sa plecam, zise Lina si ii intinase mana, pe care printul i-o stranse barbateste. -Mi-ar fi placut sa mai stati. -Avand in vedere cele discutate aici cred ca cel mai bun lucru pe care il avem de facut ar fi sa ne apucam inca de pe acum sa cautam atat pe cel care ar vrea sa il readuca la viata pe Ruby-Eye cat si modalitatea de a-i sta impotriva, zise Zelgadis. Printul aproba ganditor din cap. Cateva riduri pe care nu le avusese inainte ii brazdau fruntea. -Dar daca dam crezare prietenului vostru, vrajitorul respectiv se afla chiar in aceasta sala. Nu ar fi mai bine sa stati aici si sa incercati sa aflati mai multe ? Lina clatina din cap. -Nu cred. Prezenta noastra il va face chiar si mai prudent decat pana acum, deci sansele de a afla ceva sunt foarte mici. De altfel, Amelia va ramane aici pana la final si apoi ne vom intalni in Tenshi-shiti. Ea ne poate spune daca descopera ceva neobisnuit. Amelia aproba. Oricum era datoria ei de gazda sa ramana pana la final. -Mergeti ?! intreba morocanos Valgaav. -Sigur ! La revedere, Philionel ! Dupa o ultima strangere de mana, iesira cu totii pe coridor. -Si acum e facem ? Cel care intrebase era Zelgadis. Cu o expresie de oboseala profunda, se sprijini de perete si cerceta pe rand chipurile preocupate ale tovarasilor sai. Undeva, mai in spate, Valgaav parea sa dea de inteles ca el nu apartine in nici un fel grupului, dar in acelasi timp nici nu se grabise sa plece. La randul ei, Naga ramasese foarte tacuta, ceea ce era destul de neobisnuit pentru firea ei. -Pai, sa vedem. Lina statu un moment pe ganduri, dupa care zambi strengareste. -Ce ati zice sa luam masa la hanul pe care il vroia Amelia ?! Sase perechi de ochi se dadura peste cap. Singur Gourry aproba cum nu se putea mai serios propunerea. -Nu crezi ca este putin cam exagerat sa mancam de trei ori inainte sa se faca macar seara ?! gemu Filia. -Pai....De fapt...incepu Lina. Toti se uitara la ea cu sufletul la gura, chiar daca din motive diferite. -NU. Mi se pare o idee foarte buna ! termina ea. Un oftat profund iesi simultan din sase piepturi. -In cazul acesta cred ca ne despartim aici ! exclama Valgaav. Cu mainile in sold, Lina facu cativa pasi catre el. -Unde crezi ca pleci ?! Nu a fost destul ca ai dispaut odata, eh ?! Nici sa nu iti treaca prin cap sa o faci a doua oara ! Pe jumatate amuzat si pe jumatate iritat, Valgaav se uita catre chipul ei micut, cu trasaturi frumoase, acum usor botite de o strmbatura copilareasca. Vrusese sa dea o replica taioasa, dar bunavointa si rugamintea muta din ochii ei il facura sa isi uite intentia. In loc de asta, schita un zambet in coltul gurii si pleca fruntea -Panala urma nu cred ca mi-ar strica nici mie o masa. Spre deosebire de voi eu nu am apucat sa mananc nimic pana acum. Lina si Gourry se privira in tacere. Cum de nu ii observasera lipsa la masa ?!
|
|