Filehost.ro - gazduire fisiere
~.~.~ AllAnime ~.~.~
[ Time waits for no one ... ] AllAnime, un nou forum in care poti discuta despre anime-uri, manga, Japonia ~ Tara Soarelui Rasare ~ si nu numai ... muzica, sport, concursuri, chat room ... [ Searching for my angel ... ]
Nou pe simpatie:
geogeorgiana17 la Simpatie.ro
Femeie
25 ani
Arad
cauta Barbat
26 - 57 ani
~.~.~ AllAnime ~.~.~ReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
~.~.~ AllAnime ~.~.~ / Fan Fiction /

Slayers - The Endless Odyssey

Pagini:  1 2 Moderat de crazy_angel, dark_ghost, kaleidostar_girl, noir
#1
Ice Wolf
Dark Angel
Postari: 430
nu ma pot abtine sa scriu povesti asa ca am scris una cu slayers.va rog sa o cititi si sa vedeti cat de frumoasa este.

Capitolul 1 - O noua misiune


Era noapte si un intuneric dens invaluia turnurile sumbre ale castelului din piatra, vechi de cel putin cateva zeci de m de ani. De la distanta, constructia ridicata undeva pe o creasta a muntelui Shaghay parea sa rasara direct din stancile abrupte, la fel de sfidatoare ca si muntele insusi.
Un orologiu uitat din timpuri demult apuse batea miezul nopt cand poarta cea mare a castelului se deschise cu un scartait lugubru si un tanar caruia nu i-ai fi dat mai mult de 23 de ani pasi inauntru. Un zambet jucaus ce parea lipit de figura lui lumina chipul cu trasaturi regulate, aproape copilaroase, incadrat de un par neobisnuit, negru spre violet, lung pana la umeri. In mana dreapta tinea ceea ce parea a fi un baston de calugar cu o sfera rosie la capat, iar hainele sobre, formate dintr-o bluza galbuie, pantaloni largi, negri si pelerina lunga, din aceeasi culoare, incheiata sub gat cu butoni ros il indicau ca fnd preot.
Oftand, tanarul isi sterse cele cateva picaturi de transpiratie de pe frunte, mirandu-se ca de fiecare data cand observa cat de mult se umanizase in ultimele decen. Ca de obicei, fusese nevoit sa faca tot drumul pe jos, si asta inca din vale, iar urcusul anevoios il obosise mai mult decat placea sa recunoasca. Ar fi preferat de m de ori sa isi poata folosi capacitatea de teleportare, dar Zelas nu i-ar fi permis niciodata sa ajunga intreg in fata ei daca i-ar fi nesocotit ordinele directe. De nenumarate ori se intrebase ce anume o facea sa urasca atat de mult teleportarea si de ce anume era teama, dar nu pututse decat sa faca presupuneri, probabil cele mai multe gresite. Pana la urma, toti cei mari aveau capricle lor, nu ?!
Cu acelasi suras jucaus pe figura, tanarul inainta pe holul intunecat, multumit sa constate ca inca isi mai amintea destul de bine drumul prin labirintul intortocheat din interiorul castelului. "Suficient de bine cat sa ma descurc pe intuneric !" gandi el, apoi coti catre dreapta si intinse mana in care tinea bastonul. Continua sa mearga pana ce varful bastonului atinse peretele, dupa care lovi caramizile intr-un fel numai de el stiut. Imediat, zidul se dadu la o parte si la lumina vaga a singurei facl atarnate in perete tanarul distinse primele trepte ale unei scari uriase. Stia perfect unde duceau treptele respective, iar pentru a le urca nu avea nevoie de lumina, asa ca nu se obosi sa ia faclia in mana, ci incepu sa urce alene. O picatura de apa desprinsa din tavan pica pe frunte si il facu sa se incrunte usor. De ce preferase oare atotputernica Zelas sa locuiasca intr-un asemenea loc, lipsindu-se de micile placeri lumesti, atat de dragi lui ? Alungand din minte aceste ganduri, continua sa urce, facandu-si totodata socoteala ca de acum deja intarzaiase aproape un sfert de ora, lucru perfect normal daca luai in calcul urcusul de mai devreme.
Ajuns in capatul scarilor, preotul pipai cu atentie zidul din fata sa si repeta figura cu bastonul. Imediat, pietrele se dadura la o parte si acesta trecu intr-o sala uriasa, luminata din plin, in mijlocul careia trona un scaun urias, din marmura. Cu un glob urias in fata, o femeie de o frumusete neobisnuita il intampina cu un gest binevoitor, care nu ascundea insa in totalitate o vaga nemultumire. Sovaind, dar fara sa isi abandoneze in intregime surasul, tanarul ingenunche in fata ei in semn de supunere si o astepta sa vorbeasca.
-Deci ai ajuns in sfarsit...Xelloss! exclama ea dupa ce il studie cateva clipe. Pana la urma, ai reusit sa imi aduci ceea ce ti-am cerut ?
-Fireste ! raspunse el ridicandu-si catre ea privirea violeta. Este chiar aici !
Cu acste cuvinte, tanarul astfel interpelat scoase de sub pelerina un sul de pergament pe care i-l intinse.
-Esti absolut sigur ca acesta este ceea ce cautam ? continua femeia, facandu-i totodata semn sa se ridice.
-Sunt sigur ! De altfel va puteti convinge si singura, stapana ! raspunse el.
Zelas, sau mai bine spus Lordul Zelas Metallium, desfacu pergamentul si citi primele cateva randuri. Magnific ! Manuscrisul continea o serie de vraji considerate a fi pierdute inca din timpul razboiului dintre Mazoku si Ryuzoku, vraji ce permiteau sa controleze orice dragon aflat in forma sa reala. Multumita, isi ridica privirea din pergament pentru a-l studia cu atentie pe Xelloss, care se prefacea complet indiferent fata de atentia acordata si studia cu o aparenta atentie un fir de praf de pe marginea pelerinei.
Xelloss... singura ei creatie si cea mai reusita din intreaga lor lume, un Mazoku avand puteri aproape egale cu ale ei si dotat cu o inteligenta pe cat de ascutita pe atat de periculoasa. Xelloss, preot si general, vesnic zambitor si vesnic plin de secrete... In ciuda devotamentului ce i-l aratase in zeci de ocaz, Zelas nu se indoia ca doar puterea pe care o avea asupra viet lui il determina sa i se supuna. Spre deosebire de muritor ce se lasau atat de lesne inselati de chipul sau inocent si de zambetul acela jucaus ce parea sa faca parte din insasi fnta lui, Zelas nu scapa niciodata din vedere adevarata sa natura. Nici nu avea cum, in fond si la urma urmei era propria ei creatie...
-Sunt de-a dreptul impresionata ! exclama ea lasand sa scape un suras.
-Pai...in realitate nu a fost mare lucru ! raspunse el scarpinandu-se in cap si pe deplin constient ca Zelas probabil il urmarise tot timpul prin globul ei de cristal si stia perfect cat de mult efort depusese.
-Sa inteleg ca esti pregatit pentru o noua misiune ? il intreba ea, incercand sa citeasca adevaratele ganduri, ascunse cu grija in spatele mast binevoitoare.
-Pot pleca oricand doreste stapana mea sa o fac ! replica el facand plecaciune.
-As prefera sa pleci deindata! zise ea, apoi facu un semn sa se apropie.
-Noua ta misiune este sa faci un pact cu aceasta persoana....
Apele cristaline ale globului se tulburara si dupa cateva clipe imaginea se cristaliza si pe luciul ei aparu chipul furios al Linei Inverse.
-Nani ?! Vrei sa fac un pact...cu ea ?! aproape ca striga Xelloss, facand un pas inapoi.
-Da, vreau ca aceasta vrajitoare sa fie de partea noastra atunci cand...ei bine, atunci cand vom putea pune in aplicare planurile noastre. Nu ma intereseaza ce anume va trebui sa faci pentru a o convinge...
Oftand, Xelloss se scarpina in cap pentru a-si ascunde ingrijorarea, dupa care intreba :
-Si daca nu reusesc ?! Vrei sa o omor ?
-Ai face bine sa reusesti, Xelloss.... Nu, imi este mai utila vie decat moarta. Ceea ce vreau este sa fie de partea noastra...sau cel putin sa nu stea in calea planurilor mele de...vi.itor. Ai inteles ?
-Aaaaaa.....Hai ! Pot intreba ce planuri sunt acelea ? incerca Xelloss o intrebare, atintindu-si precaut privirea in podea.
-Ceea ce st este suficient...pentru acum! raspunse ea, dupa care facu un semn care arata mai presus de orice indoiala ca din punctul ei de vedere discutia se incheiase acolo.
Cu o ultima placaciune, Xelloss se grabi sa paraseasca incaperea. Ajuns in fata scarilor, incepu sa le coboare incetisor, expresia vesela de pe chipul sau fnd treptat inlocuita cu una ingrijorata de-a binelea.
"Cum o crede ca o pot convinge pe Lina sa incheie un pact cu mine?! Oricat de mult am stat impreuna, ea nu a ignorat niciodata faptul ca eu sunt Mazoku... Atunci...CUM ? " se intreba el, in vreme ce mintea lucra cu febrilitate. Un lucru era sigur...nu placuse tonul pe care il folosise Zelas cand atrasese atentia sa nu rateze - simtise in el o amenintare implicita, mult mai periculoasa decat obisnuitele ei averstismente. Pe toti ze, ce vroia aceasta sa faca de avea atata nevoie de ajutorul Linei Inverse?!

daca va placut am sa continui daca nu nu o sa mai continui povestea.Ja ne.


 
   
#2
Ice Wolf
Dark Angel
Postari: 430
se pare ca nimeni nu+mi citeste povestea dar totusi am sa o conntinui.
Capitolul - O intalnire neasteptata

In vremea aceasta persoana vizata, si anume faimoasa vrajitoare de numai 16 ani Lina Inverse, spaima hotilor si a tuturor bucatarilor se indrepta catre intrarea in Seyruun ciondanindu-se intruna cu o tanara bruneta care raspundea la numele de Amelia si care era dupa toate aparentele printesa de Seyruun. Alaturi de ele, sau, ca sa fim mai exacti, la cativa pasi in spatele lor mergeau doi tineri, amandoi parand exasperati la culme de cearta continua a celor doua.
-Nu vreau sa merg la hanul raspectiv ! Nu mi se pare deloc ca au cele mai bune servic din Seyruun, ultima data specialitatea casei era ARSA !!! striga Lina batand din picior.
-Asta pentru ca ai vrut sa il ataci pe Goury cu fireball pentru ca iti furase o prapadita de ciuperba prajita din farfurie !!! raspunse Amelia, fierband de furie. In calitatea mea de PRINTESA de Seyruun cred ca stiu cel mai bine unde au cea mai buna mancare !!!
-Faptul ca esti printesa nu te face sa ai aceleasi gusturi fine la mancare ca si mine !!! striga Lina, gata sa explodeze.
Amelia era insa deja mult pra furioasa ca sa mai poata vorbi. Dintr-un salt, tanara se cocota pe un ditamai pietroiul si ridicand mana dreapta striga cat o tineau puterile :
-ELMEKIA LANCE !!!!!
-FIREBALL !!! replica Lina.
Inainte ca cei doi tovarasi de drum al vajnicelor razboinice sa fi apucat sa se puna la adapost, cele doua jeturi de lumina care tasnira din palmele intinse ale acestora, una alba, stralucitoare, cealalta inflacarata se izbira undeva la mijloc, improscand in jur cu bolovani si nisip fierbinte.
-Baka, baka, baka !!!! exclama unul dintre ei, dand och peste cap.
Daca te uitai mai indeaproape la el, infatisarea sa neobisnuita iti dadea de inteles ca ai in fata ceea ce se numea "himera" - o creatura pe jumatate umana si pe jumatate golem. Chipul sau, probabil frumos odinioara, avea acum un aspect cenusiu si cateva pietre se vedeau rasarind din loc in loc, in vreme ce parul era in intregime format din sarme de culoare violeta. Era imbracat cavalereste, cu bluza stransa cu brau peste mijlocul subtire si cu o pelerina cat toate zilele, iar hainele sale elegante, de culoare crem, indulceau intrucatva trasaturile nu tocmai regulate.
Nu departe de el, un tanar inalt, blond si foarte bine facut isi scutura neglijent nisipul ce aterizase in parul sau lung pana la brau si ridica din umeri.
-Asta e, pana la urma miza este destul de insemnata, nu ? Este vorba de pranzul nostru din seara asta !!
-Pranzul ?! Nu vezi ca pana cand vom ajunge in Seyruun soarele va apune demult ?! intreba contrariat primul,
-Huh?! Si ce-i rau in asta?! Avem timp sa mancam de doua ori pana la culcare ! replica blondul. Nu-a asa, Lina ?! Hei, Lina ??!
Ridicandu-se anevoia din locul unde o aruncase impactul ciocnir celor doua vraji, tanara vrajitoare se uita catre el cu o strambatura pe mutra ei haioasa, de spiridus pistruiat.
-Ce anume, Gourry ? Oooohhhhhh !!!!
O gaurice de dimensiunile unei prune se latea pe maneca bluzei ei ros.
-Aaaaarggggggggggggggghhhhh, te omor, Amelia Wil Tesla Seyruun, te fac una cu pamantul !!! striga Lina, cu fata aproape la feld e rosie ca si parul ce cadea in bucle pe umer mici.
Amelia, care abia reusise sa se elibereze de sub ramurile unui copac parea gata sa se apuce sa recite unul dintre discursurile sale nesfarsite despre dreptate si puterea justitiei.
-De fapt, daca te-ai gandi mai bine ai realiza ca nu suntem aici ca sa ne umflam burtile, ci pentru a participa la Intrunirea Practicantilor de Magie Alba !! incepu Amelia plina de importanta cand o vazu pe Lina indreptandu-se catre ea, scotand fum pe nari - aproape la propriu gratie cantitat uriase de praf pe care o inhalase. Imediat, och fetei se facura cat cepele si fara sa mai ia aminte la daunele suferite de imbracamintea ei in urma impactului, o lua la fuga cat o tineau picioarele catre Seyruun, urmata indeaproape de o Lina cum nu se putea mai furioasa.
-O sa te fac sa imi cumperi o bluza nou-nouta, cap patrat ce esti !! Nici nu ai idee cat am cautat una care sa se potriveasca cu formele mele PERFECTE !!!
-Poate PERFECT PLATE ! mormai Gourry, fericit ca Lina era mult prea departe pentru a-l putea auzi.

Cand intrara in Seyruun se facuse intr-adevar destul de intuneric. Obosite moarte dupa atata alergatura, Lina si Amelia cazusera la pace, convenind in cele din urma sa manace in ambele hanuri.
Pentru inceput, intreaga trupa se indrepta catre "Lupul flamand" cand un zgomot puternic venind dinspre centrul orasului, urmat de o multime de oameni care alergau care incotro, le distrase atentia.
-Eu zic sa intram si sa mancam in liniste, apoi sa vedem ce se intmpla ! propuse Lina dupa ce arunca o privire circumspecta catre norul de fum care incepea sa se ridice deasupra caselor.
-In nici un caz ! Acolo unde exista vreo problema eu, Amelia Tesla Wil Seyruun voi fi acolo pentru a strivi cu ciocanul justitiei pe oricine ar face rau poporului meu ! declama micuta Amelia, dupa care o apuca de mana pe Lina cu o forta de care nu ai fi crezut-o in stare si o lua la fuga catre locul de unde se auzise zgomotul cu pricina.
Aproape ca disparuse veder celor doi tineri, care inca nu se miscasera din loc, cand, observand absenta lor, Amelia se intoarse cat ai zice "peste"
-Voi ce ati ramas aici ? Gaurry-san, Zelgadis-sama ?
-Imi pare rau, dar nu este problema mea, replica himera, ridicand mana in semn de protest. St foarte bine de ce am venit aici, asa ca un conflict stupid ca cel in care probabil veti intra cat de curand nu este problema mea !
-Sa nu aud nici o vorba ! striga Lina, zmulgandu-si mana din stransoarea Ameliei. Daca eu trebuie sa aman pe mai tarziu cina, apoi si voi veti face la fel. HAIDETI...ACUM !!!!
-Cred ca mai bine mergem ! decise Gourry strambandu-se semnificativ si facu cativa pasi in directia Linei, urmat aproape imediat de Zelgadis in momentul in care acesta zari o minge de flacari cum incepea deja sa se formeze in mana vrajitoarei infometate.
Fara sa mai stea pe ganduri, cei patru incepura sa alerge pe strazile orasului, tinand piept cu greu puhoiului de oameni care se indrepta catre ei. Ajungand in locul de unde se auzise zgomotul, se oprira incremeniti. Pe marginea a ceea ce fusese pe vremuri o fantana arteziana, mandria Seyrunului, acum ajunsa o ruina jalnica, statea un dragon auriu ce arunca flacari in aer aproape fara oprire, parand sa urmareasca o tinta invizibila ochilor celor din jur. De coada fiarei se zarea legata ...o fundita roz si la vederea ei Lina sari in sus si dadu peste mana Ameliei care se pregatea sa atace.
-Stai, cred ca stiu cine este ! exclama ea si se indrepta in fuga catre dragon.
-Lina ! striga Zelgadis, pregatindu-se sa se duca dupa ea, apoi se opri si surase. Intelesese si el ce vazuse fata.
Fara sa sovaie, Lina se apropie de dragon cu mainile pe solduri, apoi striga :
-Hei, Filia !! Nu ne mai recunosti ?! Sunt Lina Inverse !!
-Este Filia ?! Cine e Filia, apropo de asta ?! striga uluit Gourry care inca nu se dumirise, si primi o castana de la Zelgadis.
Cu o miscare deloc prietenoasa, dragonul se intoarse catre intrusa, pregatindu-se sa atace. Apoi, razgandindu-se brusc, isi inalta capul catre cer si slobozi un raget asurzitor, dupa care disparu intr-o sfera de lumina. Cateva clipe mai tarziu, pe locul unde fusese dragonul statea o tanara blonda, deosebit de frumoasa. Parul lung, auriu, ajungea pana la mijloc, iar hainele sale simple, formate dintr-o rochie lunga, roza si o pelerina alba nu faceau decat sa sublinieze intr-un mod discret farmecul natural al tinerei femei.
-Lina-chan ! exclama ea, apoi sari in bratele vrajitoarei, gata sa o tranteasca la pamant.
-Hei, hei, mai usor !! protesta Lina, fara a incerca insa sa se desprinda din imbratisare.
Tanara chicoti, apoi se intoarse catre ceilalti, cu och stralucind de fericire.
-Oh, si Amelia-chan, Zelgadis-san, Gourry-san ! Sunt atat de fericita sa va revad ! striga ea si imbratisa pe fiecare, rosind puternic cand se apropie de cei doi tineri din grup. Ce faceti aici cu tot ?!
-De fapt...cred ca acelasi lucru vroiam sa te intreb si eu ! raspunse Lina. Si de ce erai atat de furioasa ?!
-Oh, de fapt cred ca din cauza mea! auzira o voce familiara si mai vechea noastra cunostinta Xelloss se materializa undeva in spatele Linei.
-Xelloss !! exclamara aproape in acelasi timp Lina, Zelgadis si Amelia, in vreme ce Gourry il privea cu o figura prostita, de parca atunci il zarea prima data. Pe de alta parte, chipul delicat al Filiei se inrosise ca sfecla la vederea lui si un palos cat toate zilele aparuse de nicaieri in mainile ei.
-Banuiam eu ca trebuie sa ai un amestec in asta ! mormai Lina, apoi se intoarse catre el, cu o spranceana ridicata intr-un mod deloc prietenos. Deci din cauza ta am nu sunt acum la masa ?!
Zambind cum nu se putea mai nevinovat, Xelloss se scarpina in cap si ridica din umeri.
-De fapt din cauza ei ? si o arata pe Filia, care deja se pregatea sa il atace din nou. Eu nu i-am facut absolut... nimic. Ma rog, nimic care sa justifice atata scandal, ne, Filia-chan ?
-Mazoku ticalos si mincinos ce esti !!! urla tanara si arunca palosul pe langa capul Linei, aproape nimerindu-si tinta, care insa reusi sa dispara la timp.
-Oh, inca putin si m-ai fi lovit in cap, Filia-chan ! Cata violenta la un singur dragon auriu ! se auzi vocea lui enervant de calma, si preotul isi facu aparitia chiar in spatele Filiei.
-Ughhh, te omor, monstru spurcat ce esti, te fac una cu.....incepu ea.
-INCETATI !!! AMANDOI !!!! urla Lina, rosie ca sfecla. Puteai sa ma omori !!! Si VREAU LA MASA, ACUM !!!
-Cum spui tu, Lina-chan, eu nu vreau sa fac nimic rau ! raspunse mieros Xelloss, uitandu-se cu subanteles la Filia si sperand totodata sa indrepte furia Linei asupra acesteia.
-Daca tu crezi ca asta se termina aici, ei bine...TE INSELI !! striga Filia si se intoarse brusc, reusind sa isi infiga o mana in parul preotului.
-Lina !!! Ajuta-ma !! tipa acesta, strambandu-se mai mult pentru efect decat de durere.
O castana data cu sete o facu pe Filia sa dea drumul, nu mai inainte de a-i face branci, trantindu-l pe caldaram.
-Pentru ce a fost asta ??
Lacrimi de furie isi facura aparitia in och albastri al Filiei in vreme ce Xelloss se ridica de jos, frecandu-si de zor locul de unde il apucase de par.
-Pentru ca nu ai incetat atunci cand ti-am zis prima data ! replica necrutatoare Lina. Acum, mergem odata sa mancam ?!
-Yare, yare ! facu Xelloss si ridicandu-si bastonul din locul unde aterizase se aseza precaut langa Gourry.
Intregul grup aproba in tacere, nimeni nu ar fi indraznit sa se puna acum in calea poftei de mancare a tinerei vrajitoare.
Angel_of_sea


 
   
#3
Ice Wolf
Dark Angel
Postari: 430
Capitolul 3 - O prima seara in Seyruun

Cateva ore mai tarziu, Lina si Gourry dadeau gata ultimul fel aflat pe lista de meniuri de la Lupul infometat, sub privirile de-a dreptul terifiate ale Filiei, care nu reusea niciodata sa priceapa cum reuseau cei doi sa manance asemenea cantitati.
-Cred ca deja ma simt mai bine, ne, Gourry ? zise Lina, dupa ce reusi sa fure acestuia ultima chifteluta din carne de pasare.
-Asa e, mormai el, inca cu och la farfuria goala.
-Intrebarea este....incepu Lina, apoi facu o pauza, pentru efect si continua : sa cerem desertul sau sa mergem la hanul recomandat de Amelia ?!
La auzul acestor cuvinte, scaunele lui Zelgadis si al Filiei aterizara pe jos, cu tot cu ocupanti.
-Eu as zice totusi desertul, mormai Gourry netuburat. Apoi putem merge si in partea cealalta !
-Mai bine am merge la palat dupa asta, vreau sa il vad pe tata ! protesta Amelia strambandu-se semnificativ.
-In nici un caz inainte sa gustam si...
-Pai...eu cred ca au mancare si la palat, si este pe gratis ! se baga in vorba Xelloss, care inca mai ciugulea la copanul de pui pe care il comandase de ceva vreme.
-Asa e ! Tata ar fi mai mult decat incantat sa va aiba oaspeti ! aproba Amelia plina de speranta.
-Aia e si ideea !!! Tatal tau !!! mormai Lina dand och peste cap intr-un mod care il facu pe Gourry sa se innece de ras.
-Hei, Lina-chan, nu poate fi atat de rau !... rosti Xelloss zambind impaciuitor.
Banuitoare, fata isi indrepta imediat atentia asupra lui, ridicand o spranceana.
-Si interesul tau sa mergem la palat care ar fi ?!
Xelloss se grabi sa arboreze cea mai inocenta figura posibila si cu un suras strengaresc raspunse nu fara o unda de siretenie in glas:
-A, nimic, nimic !! Eram decat curios, atata tot !
-Nu inteleg de ce permiteti acestui...acestui...Mazoku sa mearga cu voi !! striga Firia, aproape balbaindu-se. Uitati ca este decat un monstru, si inca unul care....
-Filia !!! Nu este tocmai cel mai bun moment sa... incepu Amelia.
-Nici o problema. Daca el merge, au raman aici. Oricum, oriunde este mai bine decat in prezenta acestui namagomi !!!
Sprancenele frumos desenate ale preotului se arcuira intr-un fel care trada nervozitatea, lucru de altfel foarte rar la el.
-Foarte bine, nici eu nu tin neaparat sa merg undeva impreuna cu un dragon egoist si violent ca tine ! replica el zambind machiavelic.
Filia, care se indreptase imbufnata catre scari, cu gandul sa isi gaseasca o camera unde sa innopteze se opri si se intoarse catre el, cu palosul ridicat deja deasupra capului.
-CINE ESTE VIOLENT AICI ?! striga ea, gata sa se repeada la el, in vreme ce o coada uriasa, de dragon, rasari de sub fusta, asa cum se intampla de fiecare daca cand era mult prea furioasa pentru a se mai putea controla.
Toti cei de la masa oftara cu subanteles.
-Exact ceea ce spuneam ! rase Xelloss strambandu-se catre ea.
Realizand subit ca facuse jocul, Filia lasa palosul sa cada pe podea si alerga pe scari, aproape plangand de ciuda.
-Filia ! o striga Amelia, pregatindu-se sa se ridice.
Mai rapida decat ea, Lina o prinse de mana.
-Cred ca este mai bine sa o lasi sa se linisteasca putin.... Iar tu - si aici Lina se intoarse catre Xelloss care sorbea din ceai ca si cand nu ar fi avut nimic de-a face cu toata povestea -....daca o mai enervezi....
Zambind inocent, Xelloss se scarpina in cap si ridica din umeri.
-Macar daca as fi gresit cu ce am spus...In plus, Lina-chan, ai auzit-o zicandu-mi namagomi...
-Nu are nimic de-a face!! Nu vreau sa va mai aud !!! striga ea, pregatindu-se sa arunce catre el un Fireball bine ochit.
-Hai-hai, Lina-san !!! se grabi el sa o asigure, facandu-se mic in asteptarea impactului.
-Bine atunci, zise fata renuntand sa il mai atace. In cazul asta ar fi cazul sa mergem la culcare, nu ?!
-De la ora asta ??! Vreau sa merg sa il vad pe tata !!! protesta Amelia.
-Daca asta vrei, nu ai decat sa te duci...singura !! decise Lina. Eu am de gand sa dorm aici....
-Si eu la fel !! sari Gourry cascand de-i troznira falcile.
-Deci am decis...mergem la culcare. Hei, ne da cineva chei pentru la noapte?!
Un barman exasperat aparu cu un teanc de chei si le intinse cate una la fiecare, oftand din greu.
-Eu plec oricum ! Va astept maine acolo ! zise Amelia de data asta suparata de-a binelea si iesi in graba din incapere.
-Daaa, sigur ! raspunse Lina fara sa ia in seama nemultumirea, dupa care apuca una dintre chei si se indrepta agale catre scari.
-Noapte buna tuturor !
In curand, la masa ramasese doar Xelloss, care continua sa isi bea tacticos ceaiul. Oricum, expresia sa jucausa disparuse cu totul si un zambet viclean flutura pe buze.

Singura in camera ei, Filia se tranti in pat, incercand sa isi domoleasca bataile salbatice ale inim. Era incredibil cat de mult putea sa o enerveze acel Mazoku nenorocit ! Din cate stia ea, nu exista nici o alta fnta care sa o scoata din sarite la fel de repede. Si mai mult decat atat, nici macar nu era nevoie sa deschida gura, simpla lui prezenta era suficienta pentru a-i da o stare de iritare.
Nervoasa, isi infipse mainile in asternutul alb si il stranse convulsiv. De ce permitea Lina ticalosului acela sa o tot urmareasca ?! Doar stia si ea la fel de bine ca in ciuda aparentei sale, nu era decat preotul-general al lui Zelas Millenium, un monstru lipsit de orice fel de sentimente, un potential pericol pentru toti cei care stateau in preajma !! Si de ce trebuia sa suporte ea prezenta, cand nu era decat un criminal cu sange rece, o fnta josnica, demna de dispret ?!!
Si totusi, cuvintele lui continuau sa faca rau. Stia perfect ca spusese asta doar ca sa o enerveze, ceea ce si reusise, dar in ce masura avusese totusi dreptate ?! Nu se gandise niciodata la ea insasi ca la o fnta violenta, chiar daca uneori, ei bine, uneori i se intampla sa isi piarda cumpatul. Oftand amarata, Filia simti cum och i se umplu de lacrimi la amintirea scenei pe care o facuse. Se facuse de ras in fata tuturor si asta numai din cauza lui. Si in ciuda sentimentului persistent de rusine, chiar si in momentul acela ar fi vrut sa il faca una cu pamantul !!
-Poate pana la urma chiar sunt o fnta violenta ! murmura ea si se infasura in cearsafuri, ghemuindu-se apoi cu genunch la piept. Furia de mai devreme trecuse, lasand loc unei tristeti coplesitoare. Violenta... Era aceasta o trasatura specifica dragonilor aur, sau era vorba despre propria sa personalitate ?... Oricare ar fi fost realitatea, trebuia sa invete sa se stapaneasca si sa nu mai dea satisfactie monstrului aceluia ticalos... Oftand, tanara se inveli si mai bine, cu toate ca in camera era destul de cald, si se cufunda intr-un somn adanc, fara vise.
daca la nimeni nu le plce povestea nu am so mai continui.


 
   
#4
crazy_angel
Moderator
Postari: 2125
Sru , chiar imi place , e forte bine conturata . Nu am avut cand sa cit , chiar nu am avut si ama salvat in calc si am citit , nu tot dar am cit . Este super ideea si chiar imi place .Sper ca vei continua Poate ajungi desenatoare sau scriitoare

_______________________________________


īn mai bat clopotele morţii
frunze se coboară din copacul vieţii
rānd pe rānd se mai aprinde-o lumānare...
singurătatea nu mai poartă cortegiu de sublim...

īn mai bat clopotele morţii -
"rugaţi-vă să nu vă crească aripi" -
căci s-au deschis prea multe lacăte
prin lacrimi...

 
   
#5
Ice Wolf
Dark Angel
Postari: 430
daca chiar iti place povestea mea am sa o continui.
Capitolul 4 - Un incident neobisnuit

O raza de soare se opri pe chipul senin al Linei Inverse. In somn, chipul ei micut de strengarita isteata capatase o expresie blanda, placuta si aproape feminina. Parul lung, roscat, i se rasfirase pe perna asemeni flacarilor. Deranjata de lumina, care staruia cu incapatanare asupra pleoapelor ei inchise, fata casca prelung si se intoarse intr-o parte.
Tocmai adormise la loc cand un zgomot asurzitor o facu sa sara din pat, sau mai exact sa cada din el si sa dea cu capul de coltul noptierei.
-Pe toti ze, ce se petrece aici ??! tipa ea, frecandu-se la ochi si incercand zadarnic sa se dezmeticeasca. Ce s-a mai intamplat de data asta ??
Inca pe trei sferturi adormita, Lina isi trase pe ea o pereche de pantaloni si o bluza, dupa care scoase capul pe coridor, de unde continuau sa se auda zgomote.
-Ce se intampla ?! intreba ea pe Gourry, care tocmai scosese si el capul si arata la fel de somnoros ca ea.
-Nu stiu, nu am idee !! Dar cred ca vine din camera Filei! raspunse el.
-Crezi ca s-a intamplat ceva rau cu ea?! stiga Lina si alerga intr-acolo, urmata indeaproape de Gourry, care isi scosese sabia din teaca si de Zelgadis care tocmai isi facuse si el aparitia.
-Filia, esti bine ?! striga Lina trantind usa la perete. Nu reusi insa sa mai faca vreun pas, pentru ca palosul cat toate zilele al Filiei zbura drept catre capul ei, si doar prezenta de spirit al lui Zelgadis care o trase intr-o parte salva viata.
-FILIA, VREI SA MA OMORI ?! tipa ea ridicandu-se de jos, cu genunch inca moi dupa spaima prin care trecuse.
Filia, in schimb, parea surda la orice i-ar fi zis si continua sa sparga tot ce prindea in maini.
-Preot pervers si denaturat ce esti !! Mazoku mizerabil, HENTAI !!! urla ea, apoi sa prabusi epuizata pe singurul scaun ramas intreg din incapere.
Uluita, Lina se uita in jur, in cautarea lui Xelloss, cel mai probabil tinta atacurilor Filiei, dar acesta nu se zarea nicaieri.
-Ce se petrece aici ??! Poate cineva sa imi explice ?? striga ea, de data asta furioasa de-a binelea si se duse catre Filia, pe care o prinse de umeri si o zgaltai fara mila.
-Ticalosul ala !!!! Lina-chan, ticalosul ala a.... incepu ea, apoi izbucni in lacrimi.
-A...CE?! intreba Lina vizibil alarmata si se opri din zgaltait. Ce ti-a facut ?!
-Nimic !! A venit la mine in camera dis de dimineata fara sa imi ceara voie !!! Cine stie de cand statea aici !! raspunse Filia, hohotind de plans.
-Cred ca ar fi mai bine sa vorbim singure ! exclama Lina si le facu semn celor doi baieti, amandoi aratand deja foarte nelalocul lor, sa iasa afara. Dupa ce Zelgadis inchise usa, Lina se intoarse catre Filia, a carei fata se facuse rosie ca focul.
-Si ?! A vazut ceva...adica...ceva ce nu trebuia sa...vada ?! intreba Lina, sovaind.
-Nu...nu chiar. Am dormit imbracata !! raspunse Filia, rosind si mai rau.
-Atunci ?!
-Dar PUTEA sa vada !!
Replica tinerei o lasa pe Lina cu gura cascata. Cateva clipe nu reusi sa spuna nimic, dupa care incepu sa o zgaltaie din nou, de data asta cu si mai multa convingere ca prima data.
-SI PENTRU ASTA AI FACUT ATATA SCANDAL ??? PENTRU ASTA ERAI CAT PE CE SA MA OMORI ??!!! striga ea, inrosindu-se de furie.
-Demo...Lina-Chan !!! L-am gasit in camera mea cand m-am trezit !! incerca Filia sa protesteze.
-Cat despre ASTA, o sa discut cu el PERSONAL imediat ce o sa isi mai arate figura!! replica Lina strangand pumn. Situatia dintre voi incepe sa ma enerveze din ce in ce mai rau !!
Cu asta, fata se indrepta catre iesire. Inainte de a inchide usa se intoarse din nou catre Filia si adauga :
-Cat despre tine...Cred ca faptul ca va trebui sa platesti singura pentru toate stricaciunile pe care le-ai facut iti va fi invatatura de minte !
Filia suspina amarata si nu incerca sa protesteze in nici un fel. Oricum, probabil ca masa pe care o luasera cu o sera inainte si pe care tot ea o platise costase mult mai mult decat mobilierul distrus.


Oftand, Lina intra in camera ei si se tranti in pat. Oricat ar fi fost de adormita atunci cand se sculase, dupa discutia avuta cu Filia pierise tot somnul. Inchise och si incerca sa asimileze informatia. Xelloss se dusese in dimineata aceea in camera Filiei, fara a cere permisunea acesteia.
" Nu, de fapt Filia l-a gasit la ea in camera cand s-a trezit ", se corecta ea. "Ceea ce inseamna ca probabil era acolo de ceva vreme. Intrebarea era ce anume facea acolo!?"
Spre deosebire de Filia, Lina nu luase in considerare nici macar pe departe posibilitatea ca acesta sa fi avut vreun interes pervers - cel putin nu in sensul in care interpretase aceasta. Dar daca asta iesea din discutie, atunci ce interes putuse sa aiba ? De fapt asta era partea cea mai ingrijoratoare...
"Oare Filia a adus cu ea vreun obiect magic mai putin obisnuit ?! Nu pot sa cred ca a vrut doar sa o enerveze, cel mai probabil cauta ceva ! Asta trebuie sa fie ! " gandi ea plesnind din degete. Se pregatea sa se dea jos din pat pentru a se imbraca pentru micul dejun cand un al saselea simt o avertiza ca nu mai era singura in incapere. Cu o miscare rapida, Lina se intoarse, gata sa arunce in intrus cu o minge de flacari ce tocmai se formase in mainile ei. Spre marea ei uimire, dadu nas in nas cu Xelloss, pe chipul caruia aparu o expresie pe jumatate speriata si pe jumatate amuzata.
-Xelloss !! Ti-ai facut deja un obicei din a intra neanuntat in camerele fetelor ?! striga Lina, pregatindu-se sa arunce vraja asupra lui.
-Hei, stai, pot sa explic!! striga el si disparu din locul in care era pentru a aparea o secunda mai tarziu in spatele ei.
-Nu este vorba despre asa ceva !
-Atunci ai face bine sa imi explici urgent ce anume faceai mai devreme in camera Filiei, sau mai exact ce anume cautai ?! exclama ea, fara sa dea semne ca s-ar fi calmat.
-Oooo, se vede treaba ca ai mult mai multa minte decat soparla aia violenta ! rase el si se aseza pe un scaun. Sa inteleg ca nu m-ai crezut un preot pervers, nu ?
-Pana una alta nu mi-ai spus ce anume urmaresti si...si nici nu ti-am permis sa te asezi !!! Nu te purta ca si cum ai fi in camera la tine !!!
-Hai ? hai, Lina-chan ! se grabi el sa raspunda si se ridica in picioare facand un gest de scuza. M-am gandit ca era mai confortabil asa, atata tot.
-Lasa asta si spune-mi despre ce este vorba aici ?!
-Pai...este simplu de explicat. Ai auzit cu siguranta zgomotul de azi-dimineata ?! incepu el, cu un suras de-a dreptul dezarmant.
Lina dadu din cap in semn de aprobare, dar nu deveni nici pe departe mai binevoitoare.
-Ehhh...Eu eram jos si...hm, beam o cana de ceai cand am auzit acelasi lucru!! continua Xelloss ridicand din umeri.
-Vrei sa spui ca...
-Nici nu eram in camera ei cand a inceput. Exact, incheie el cu un zambet de satisfactie.
-Imposibil !! Filia nu ar minti referitor la asta !! striga Lina, dar uluirea deja i se citea pe chip.
-Yare, yare... Ideea este ca nici eu nu sunt un mincinos... Trisor poate, dar niciodata mincinos ! zise el, apoi isi relua locul pe scaun. Acum pot sa ma asez ?
Absenta, Lina facu semn ca da, apoi se aseza si ea pe marginea patului.
-Uf !! Toata povestea asta dintre voi incepe sa ajunga prea departe ! Nu pot sa cred ca Filia a mintit, nu vad rostul ! murmura ea.
-Nu este chiar atat de greu, de fapt ! rase el. Filia-chan numa poate suporta pentru ca in timpul razboiului am omorat ... eh, cativa din rasa ei si ar face orice ca sa scape de mine !
-Termina !! In primul rand nu poti spune ca ai omorat ? cativa ? cand st bine care este adevarul, iar in al doilea rand, nici chiar in conditle actuale nu o vad in stare sa ma minta numai pentru a te vedea pe tine exclus din grup !! replica fata.
-Cum spui tu... Dupa parerea mea... E in stare de orice.
Incruntandu-se, Lina incerca sa desluseasca pe chipul lui voios cea mai mica urma de ipocrizie, dar in afara obisnuitei expres bonome nu reusi sa descifreze nimic. Era constienta ca ascunde ceva, dar ce anume nu ar fi putut sa spuna. Fireste, nu se indoia ca preotul putea minti fara nici o problema si asta fara ca vreun muschi de pe fata lui sa se clinteasca, dar chiar si asa...
-Oricum, Xelloss, daca mai vrei sa faci parte din acest grup...
-Da, stiu ! Sa ma tin departe de Fili-chan, nu ?! rase el si se ridica de pe scaun. Fireste, atata timp cat face si ea acelasi lucru ! Atunci, daca am lamurit asta, ne vedem la palat, Lina-chan !
Lina deschise gura sa mai spuna ceva, dar cat ai clipi Xelloss deja disparuse.


 
   
#6
Anime Angel
Vizitator



super tare poveste.inca un capitol plin de actiune.ai un mare talent iar tu nu miai spus niciodata ca stii sa scrii povesti dar hai ca nam chef acuma sa ma cert cu tine.sper ca cotntinuarea sa fie cat mai repede.Ja ne.

 
   
#7
sora_layla
Vizitator



misto!imi place foarte mult povestea ta si sper sa o continui sa sa faci capitolele ceva mai lungi.

 
   
#8
crazy_angel
Moderator
Postari: 2125
Super , dar ce aveau de facut la plat O_o.Ma rog , nici eu nuu cred ca e pervers .Sigur cauta ceva , mincinosul . E si el n pic hentai doar a pupat-o pe lina , a fost she's firt kiss !!!!!!!!Se pare ca motivul vizitei in camera Fillei , o ti secreta deabea astept sa vad ce mai urmeaza     

_______________________________________


īn mai bat clopotele morţii
frunze se coboară din copacul vieţii
rānd pe rānd se mai aprinde-o lumānare...
singurătatea nu mai poartă cortegiu de sublim...

īn mai bat clopotele morţii -
"rugaţi-vă să nu vă crească aripi" -
căci s-au deschis prea multe lacăte
prin lacrimi...

 
   
#9
Ice Wolf
Dark Angel
Postari: 430
ok!vam tinut prea mult fara continuarea asa ca am sa continui acum.

Capitolul 5 - La castelul printului Phil !

Cateva ore mai tarziu, patru persoane neobisnuit de trecute intrau agale pe poarta castelului printului Philionel. Inca preocupata de intamplarea din dimineata respectiva, Lina nici macar nu protestase cand venise vorba sa se intalneasca cu tatal Ameliei. Pana la plecare, Filia continuase sa se poarte ciudat, refuzand categoric sa coboare la micul dejun si ramanand incuiata in camera ei pana in momentul plecar.
Pana si Gourry care nu pricepuse exact motivul intregului scandal mergea tacut alaturi de Zelgadis, care la randul lui preferase sa nu ceara nici o lamurire suplimentara.
Abia trecusera de portile stralucitor de albe ale castelului cand un barbat matahalos, cu o barba neagra zburlita in toate directle si ochi negri, scanteietori, le iesi in intampinare urmat indeaproape de Amelia si de mai vechea noastra cunostinta Xelloss. Intreaga infatisare a noului venit era oarecum fioroasa si te facea sa te gandesti aproape fara sa vrei la un bandit la drumul mare, impresie contrazisa numai de veselia neprefacuta care se citea pe fata lui cu trasaturi aspre, din topor.
-Lina ! Gourry !! Zelgadis !! Bine ati venit cu tot in Regatul Dreptat si al Justitiei !! striga el cu o voce groasa, de tenor si izbucni intr-un hohot de ras homeric.
Filia, care de cand il vazuse pe Xelloss se inrosise puternic la fata si evita sistematic sa il priveasca, se apropie de Lina si sopti la ureche, putin alarmata :
-Lina, cine este barbatul acesta ?!
Cu o expresie malitioasa, Lina ridica un deget si dupa ce facu o pauza pentru efect, lansa bomba :
-Barbatul acela care arata ca un talhar la drumul mare, ei bine, este nimeni altul decat Alteta sa Regala, Printul Philionel de Seyruun !!
-Ooooh ?! Acesta este...printul ?! striga Filia, parand pe punctul sa lesine. Imaginea ei idealizata despre printi delicai, minunat de frumosi, calare pe cai albi tocmai se facuse farame.
Ca de obicei cand venea vorba de infatisarea necioplita a tatalui ei, chipul micut al Ameliei deveni de-a dreptul amenintator :
-Lina !!!! Tatal meu nu este un...
Dand din mana, printul izbucni intr-un nou hohot de ras, chiar si mai asurzitor decat primul.
-Nu este nevoie sa faci atata caz, fca mea ! Un cavaler al justitiei trebuie sa aiba forta, nu frumusete, iar tatal tau, aici de fata, are forta din plin ! zise el, apoi se indrepta catre Lina si o imbratisa cu caldura.
-Aici nu te-as putea contrazice !! mormai Lina, abia respirand dupa ce acesta dadu in sfarsit drumul din brate.
Fara sa o ia in seama, printul se repezi sa dea mana cu cei doi tineri din grup, apoi se opri in fata Filiei o studie cateva clipe, si se intoarse catre fca sa :
-Ea cine este ?! Sa fie chiar preoteasa de care mi-ai vorbit ? Ooo, atunci esti chiar mai frumoasa decat mi-a spus ea ! exclama el intorcandu-se din nou catre Filia si dandu-i si ei o imbratisare de urs.
-Aaaaa, multumesc ! bagui ea, inrosindu-se puternic dupa ce acesta dadu drumul si il ignora pe Xelloss care arunca o privire ironica, expresia ochilor lui violeti contrastand puternic cu nevinovatia copilaroasa a zambetului.
-Haideti inautru ! invita printul facand semn catre castel si apoi conduse in sala de mese.
-Whhoooaaaa !! exclama Lina, entuziasmata la vederea zecilor de platouri incarcate cu fel de fel de mancaruri. In sfarsit cineva stie sa aprecieze frumusetea desavarsita a unei mese !!
Fara alte comentar si sub privirile stupefiate ale Filiei, Lina si Gourry se asezara la masa si incepura sa manace tot ceea ce le pica in mana de parca nu mai pusesera nimic pe limba de cateva zile.
Fara sa ezite prea mult, printul li se alatura celor doi, urmat aproape imediat de Amalia.
Scuzandu-se ca nu poate inghiti nimic, Filia iesi din sala si se indrepta catre un balcon aflat la capatul coridorului. De acolo, intregul orasel i se infatisa privirilor, cu casele sale albe cu acoperisuri din tigla, cu stradute inguste si fantani arteziene, in jurul carora se puteau vedea grupuri de oameni care se incalzeau la soare. Fara indoiala, Seyruun, orasul magiei albe era una dintre cele mai fermecatoare asezari pe care tanara preoteasa o vazuse pana atunci. O albina se apropie bazaind si se aseza pe marginea balconului. Era atat de liniste si pace incat ar fi putut adormi acolo.
-Plictisitor oras, ne, Fili-chan ? auzi o voce familiara in spatele ei.
-Cara-te ! marai ea, fara sa se intoarca.
-Cat de nepoliticos din partea ta ! rase Xelloss, apropndu-se de ea. De fapt venisem sa iti aduc un ceai, am vazut ca nu ai vrut sa ramai la masa.
Strambandu-se, Filia facu semn sa il lase pe masuta alba, eleganta, pusa in balcon parca anume pentru ca vizitator sa isi poata lua in liniste micul dejun, admirand totdata oraselul ce se trezea la viata.
Ridicand din umeri, preotul aseza pe masa una dintre cele doua cescute de ceai pe care le adusese cu el, apoi se aseza pe un scaun si incepu sa soarba tacticos din cea de-a doua.
Infrangandu-si dorinta de a-i strivi capul cu palosul, Filia se aseza la randul ei in fata cescutei de ceai. Se pregatea sa o duca la buze, dar se opri undeva la jumatatea drumului si o lasa la loc pe farfurioara.
-Inca nu mi-ai spus ce anume urmaresti cu asta ! Doar nu iti imaginezi ca imi poti castiga bunavointa in felul acesta !!
Xelloss izbucni intr-un hohot de ras placut, contagios.
-Nici gand ! Nu am avut nici un fel de planuri ascunse, Filia-chan ! Vroiam doar sa bem o cana cu ceai, e ceva gresit in asta ?!
-Nu stiu de ce, dar nu te cred !
-Huh ? Problema ta in cazul acesta ! Oricum, poti sa bei linistita, ceaiul nu este otravit !
Uitandu-se neincrezatoare catre mutrisoara lui adorabila, de copil lipsit de griji, Filia realiza ca daca nu si-ar fi amintit in fiecare clipa ca nu era decat un Mazoku, si inca unul foarte prefacut si viclean, probabil ar fi putut ajunge chiar sa il simpatizeze ?! La simpla idee, tanara simti o nevoie subita sa il scoata din sarite, sa distruga calmul acela imperturbabil, sa il faca sa isi arate adevarata personalitate. Amintindu-si insa unde era, renunta la idee si oftand, sorbi o gura de ceai. Avea un gust placut, usor amarui.
-Inca nu mi-ai explicat ce cautai la mine in camera de dimineata ! zise ea, lasand cescuta pe farfurioara si aruncandu-i o privire taioasa.
-Oh-oh, Filia-chan, daca privirile ar putea omori probabil acum m-ai fi facut una cu pamantul! Sa iti aduc aminte ca nici nu mi-ai dat ocazia sa explic ceva?! raspunse el sustinandu-i cu succes privirea.
-Iti dau acum ! Deci ?! Ce anume cautai la mine in camera ?!
-Pai...as vrea sa iti spun, dar din nefericire... SORE WA...HIMITSU DESU !! replica Xelloss, facandu-i cu ochiul in cel mai rautacios si copilaresc mod posibil.
Imediat, chipul imbujorat al Filiei capata o ingrijoratoare tenta visinie, iar mana i se duse instinctiv catre locul unde tinea palosul. Cel mai probabil lucrurile ar fi degenerat intr-un nou scandal daca printul Phil nu intra chiar in momentul acela pe balcon, cu o fata cum nu se putea mai vesela.
-Ce vreme frumoasa, nu ?! Cum vi se pare Seyruun ? li se adresa el.
Ascunzandu-si cu dibacie dezamagirea provocata de sosirea neasteptata a printului, Xelloss raspunse cascand :
-Pai... As zice ca e putin cam prea linistit pentru gusturile mele !
-Oh, mie mi se pare de-a dreptul fermecator ! zise ea, uitandu-se urat catre preot.
Printul Philionel paru ca nu observa absolut deloc starea tensionata dintre cei doi si se aseza greoi pe ultimul scaun ramas liber.
-Si, spune-ti-mi, voi, cu ce treburi ati sosit pe la noi prin oras ? Presupun ca nu doar pentru a-l vizita, ho ho ho !!! Imi permiteti sa ghicesc, ati venit pentru Intrunire?
-Aaaa, pai, de fapt, eu... incepu Xelloss, intrerupt aproape imediat pe print.
-Desi, avand in vedere ca si voi calatoriti cu fca mea Amelia, probabil si voi sunteti niste luptatori pentru dreptate, ca si ea ! Pana la urma, fca mea a fost educata in spiritul justitiei inca de copilita, si pot sa spun ca sunt foarte mandru de realizarile ei !! tuna acesta.
Xelloss, care tocmai isi inghitea ultima gura de ceai, se inneca violent, in vreme ce Filia scoase un sunet foarte asemanator cu cel pe care il face cineva cand bufneste in ras. Se pregatea sa spuna printului Phil cu cine avea de-a face, cand Xelloss se grabi sa se ridice de la masa si sa faca un semn catre o mogaldeata care statea pe marginea fantan din curtea palatului :
-Eu cred ca ar trebui sa plec, Zelgadis tocmai mi-a facut semn ca vrea sa vorbeasca cu mine !
-Nu pleci nicaieri ! exclama ea, incercand sa il prinda de pelerina, dar inainte sa isi fi dus gestul pana la capat acesta disparuse.
-Namagomi mizerabil, ticalos las ce esti!!! striga ea, aruncand cu cesca de ceai in directia fantan, unde Xelloss se materializase. Din cauza furiei, nimeri insa pe langa capul acestuia si il lovi in plin pe Zelgadis.
-Gomene, Zelgadin-san, gomene !!! se scuza ea, rosie la fata de furie si de rusine, mai intai catre Zelgadis, apoi catre print, care se uita cu gura cascata la ea.
-Cred ca de fapt am intrerupt ceva cand am intrat aici ! mormai el, apoi incepu sa rada.
-Nu-i nici o problema, Filia-chan, nici o problema!!! Cat timp sunteti prieten fcei mele... sunteti bineveniti, nu trebuie sa iti faci nici o problema!!! zise el.
Filia se pregatea sa raspunda cand intra Amelia, foarte imbujorata:
-Aici erati ?! Va caut de ceva timp ! exclama ea.
-S-a intamplat ceva ?!
-Oh, cum poti sa ma intrebi asa ceva ??! Incepe intrunirea extraordinara a practicantilor magiei albe, asa ca ar trebui sa fim acolo !
Intrunirile extraordinare ale practicantilor de magie alba erau de multa vreme o adevarata traditie a Seyruunului. O data la fiecare patru ani, cei mai cunoscuti practicanti ai magiei albe se intalneau in castelul primitor al printului Phil si discutau despre ultimele descoperiri in domeniu. Pe cat posibil, Amelia incercase sa asiste la aceste intalniri inca de cand devenise suficient de mare pentru a intelege despre ce era vorba, fnd mereu dispusa sa invete noi vraji pe care sa le puna in slujba obsesiei sale pentru dreptate si justitie. Spre deosebire de alti ani, de aceasta data la intrunire urmau sa participe vrajitori din intreaga lume, intrucat odata cu distrugerea lui Ruby-Eye bariera care despartea lumea in doua fusese inlaturata. In vederea marelui eveniment, vrajitor incepusera sa soseasca inca din urma cu doua saptamani, fnd cu tot cazati la castel pana cand acesta se dovedise a fi neincapator si ultim fusesera nevoiti sa isi caute camere la hanurile din oras.
Entuziasmat, Philionel se ridica din scaun.
-Vom fi de indata acolo ! Filia-chan, f buna si cheama-i si pe prieten vostri sa ni se alature. Am convingerea ca astazi se vor discuta lucruri mult mai interesante ca pana acum !
Fara sa mai astepte un raspuns, printul isi lua fca de mana si se grabi sa se indrepte catre sala mare a castelului.
Oftand profund, Filia se pregatea sa urmeze cand realiza ce anume i se ceruse. Sa isi cheme si prieten. Cu o expresie neincrezatoare se uita in jos, catre fantana, unde Xelloss parea sa discute foarte insufletit cu Zelgadis. Fireste, sa chemi un Mazoku la o intrunire a practicantilor magiei albe era deopotriva ridicol si inutil, dar cu totul altfel stateau lucrurile cu himera, care probabil ar fi dorit sa participe. Dand och peste cap, Filia se teleporta langa fantana si se intoarse catre Zelgadis, purtandu-se ca si cand numai el ar fi fost de fata.
-Zelgadis-sama, intrunirea este pe punctul sa inceapa, asa ca ar fi mai bine sa mergem !
-Fili-chan, ce frumos din partea ta sa ne anunti ! De fapt tocmai spuneam ca ar fi cazul sa intram daca nu vrem sa inceapa fara noi ! exclama inocent Xelloss, aratand mai mult ca niciodata ca un copil dragalas.
Surprinsa, tanara se intorse catre el si pufni dispretuitoare. Pe cine credea ca inseala ?!
-Ce urmaresti, Xelloss?! Nu imi spune ca a inceput sa te pasioneze magia alba, nu m-am nascut ieri!
-Crezi ce vrei! De fapt exact pentru aceasta intrunire am venit in Seyruun! raspunse el razand, dupa care oferi bratul, pe care Filia il respinse aproape violent.
-Vai mie ! Se pare ca tu chiar nu ma poti suporta !! chicoti el, ridicand din umeri. Ma intreb de ce !
-Mergem ?! intrerupse Zelgadis, care incepuse sa isi cam piarda rabdarea. Era absolut incredibil cum reusea preotul Mazoku sa o soata din sarite pe Filia de fiecare data.


 
   
#10
crazy_angel
Moderator
Postari: 2125
    Mama , Fillia e chiar de necrezut ce temperament , ai reusit sa il reedai in lux si amanunte .In acest cap nu te-ai prea concentrat pe Lina , asta inseamna ca va fi cu adevart ceva big , ce va urma , nu p nu te-ai concentrat pe Lina , ci cred ca ai facut-o pentru mister , pentru a da o nota de ras   si de a pune in evidenta animite lucriri , cum ar fi ca nu ia spus ce cauta! Astept continuarea:-*

_______________________________________


īn mai bat clopotele morţii
frunze se coboară din copacul vieţii
rānd pe rānd se mai aprinde-o lumānare...
singurătatea nu mai poartă cortegiu de sublim...

īn mai bat clopotele morţii -
"rugaţi-vă să nu vă crească aripi" -
căci s-au deschis prea multe lacăte
prin lacrimi...

 
   
#11
Ice Wolf
Dark Angel
Postari: 430
Capitolul 6 – Cunstinte vechi si noi

Cand ajunsera in sfarsit in sala, privelistea care astepta depasea orice imaginatie. In mijlocul sal tronului fusese montata o uriasa masa rotunda, aproape in intregime ocupata de reprezentant magiei albe din mai toate regiunile, fiecare incercand sa se faca auzit sau sa lege noi prieten printre cei din jurul sau. In mijlocul agitatiei generale, printul Philionel incerca sa in zadar sa se faca auzit. Cei trei se uitau destul de pierduti prin sala incercand sa depisteze cateva locuri libere cand o voce cunoscuta striga drept in urechea lui Zelgadis:
-In sfarsit ati aparut! Veniti pe aici, va conduc eu la locul vostru!
Intorcand capul, tanarul o zari pe Amelia care incerca cu greu sa le faca loc prin multimea de vrajitori. Spre marea lui mirare, aici mica printesa parea cu totul alta decat tovarasa lor zapacita de drum. Imbracata intr-o rochie simpla, dar care scotea in evidenta formele perfecte, Amelia parasise in intregime imaginea sa de copila zburdalnica si isi intrase minunat in rolul de gazda. Parea mult mai matura, mai responsabila, mai stapana pe ea in vreme ce saluta pe unul sau pe altul, sau cand se prezenta plina de gratie unui vrajitor necunoscut. In cele din urma, dupa ce stabatura cel putin o jumatate din sala, tanara se intoarse catre Zelgadis si facu cu ochiul:
-Iata-i acolo! zise ea si se uita catre un anumit loc de la masa. Urmarindu-i privirea, cei trei o recunoscura numaidecat pe Lina, care tocmai dadea un bobarnac lui Gourry.
-Pe mine ma scuzati, dar cred ca tocmai am vazut pe cineva...foarte cunoscut ... si nu stiu de ce am impresia ca daca nu o intampin voi avea ceva de furca, adauga mica printesa si se grabi sa iasa in intampinarea no venite, cu o mutra cum nu se putea mai acra.
-Yare-yare.... Cat de schimbata pare Amelia-chan, ne, Zelgadis? remarca Xelloss, observand plin de incantare dupa culoarea obrajilor celui interpelat ca nimerise la fix.
Fara sa se oboseasca sa raspunda, Zelgadis se indrepta catre unul dintre cele sase locuri libere de langa Lina. Hotarat lucru, nu avea de gand sa dea apa la moara pacostei de Xelloss. Ridicand din umeri, acesta isi ocupa si el locul la masa, intre Zelgadis si Lina.
-Pe unde ati umblat?! se pregati Lina sa ia in primire, urland cat o tinea gura ca sa poata acoperi vacarmul general.
-Errr..... Pe aici, pe acolo! raspunse Xelloss fixand-o pe Filia cu o privire rautacioasa. S-a intamplat ceva interesant in lipsa noastra?
-Nu, de fapt inca nu a inceput nimic!
-Dar, totusi, de ce am venit aici?! intreba Gourry pentru a nu se stie cata oara – si tot pentru a nu se stie cata oara lua un bobarnac in moalele capului de la temperamentala sa “protejata’.
-Prin traditie, la fiecare 4 ani aici are loc o mare conferinta de magie alba, unde toti isi prezinta ultimele descoperiri. Anul acesta, ca urmare a disparitiei barierei lui Ruby-Eye Shabranigdo, se vor reuni pentru prima data magicieni din toate regiunile, si se pare ca urmeaza sa se faca o dezvaluire de cea mai mare importanta.
-Ai idee despre ce e vorba? o intreba Zelgadis si Lina se pregatea sa raspunda cand un hohot de ras ascutit, ingrozitor de cunoscut, rasuna chiar in ureche.
Imediat, toate discutle din partea aceea incetara ca prin farmec si toti se intoarsera catre locul de unde venea rasul acela care te zgaria efectiv pe timpane. Dupa inca o cascada de hohote ascutite, care facura si partea cealalta de masa sa amuteasca, autoarea se opri satisfacuta. Amelia, care fusese cea care o condusese pana acolo, profita de ocazie sa se faca nevazuta. Daca cineva s-ar fi uitat la fata ei nu ar fi fost foarte dificil sa observe ca era profund socata de intalnirea cu noua venita.
Strambandu-se intr-un mod mai mult decat elocvent, Lina se intoarse incetisor. Noua venita era o vrajitoare aproape de doua ori mai inalta decat Lina, foarte bine proportionata si cu san cat toate zilele. Ceea ce soca insa inca de la prima vedere erau vesmintele mai mult decat sumare formate din ceea ce parea a fi un costum din baie albastru, din doua piese si care abia reusea sa acopere unele parti esentiale. O pelerina lunga, din matase neagra atarna pe spate, alcatuind un tablou cu totul neobisnuit. Chipul ei, de altfel cu trasaturi placute, era oarecum uratit de infumurarea fara limite afisata de femeie. Ca varsta, cu greu i-ai fi dat 24 de ani, dar putea avea mult mai mult tinand cont de formele sale extrem de feminine.
-Deci pana la urma ne reintalnim, Lina Inverse ! striga ea, slobozind inca un hohot de ras.
-Naga! gemu Lina, ducand mainile la urechi. Ce cauti aici?!
-Credeai ca vei scapa de mine ??! Te-ai inselat amarnic! zise ea in loc de raspuns. Naga Serpoaica, cea mai mare rivala a ta nu putea sa dispara asa!
Amuzat la culme de mutrele pe care le facea Lina, Xelloss dadu acesteia un ghiont in coaste, alegandu-se cat ai clipi cu un bobarnac in moalele capului.
-Inceteaza in secunda asta!! il apostrofa vrajitoarea, furioasa de-a binelea.
-Vai!! Ce tanar simpatic! Imediat sa imi spui de unde l-ai agatat, Lina!! striga Naga, remarcandu-l in sfarsit pe preot.
-NAGA !!!! Ce anume incerci sa spui ?! Ca eu as umbla asa, ca tine, incercand sa agat barbati ??! striga Lina, atragand din nou atentia celor din jur asupra lor. NAGA!!! Uita-te la mine cand iti vorbesc!!
Naga era insa deja prea ocupata sa il zmotoceasca pe Xelloss, care in ciuda strambaturilor, era evident incantat de atentia care i se acorda. Fara sa tina cont de evidenta iritare a lui Zelgadis, Naga isi trase un scaun si il impinse intre al lui si al lui Xelloss, pentru care parea sa fi facut o pasiune pe cat de subita pe atat de evidenta.
-Idioata!!! mormai Lina dand och peste cap.
Mai ramasesera libere inca doua locuri libere, unul langa Gourry, celalalt langa Filia. Lina tocmai se intreba cine mai urmeaza sa soseasca cand o tanara vrajitoare se apropie de ei. La vederea lui Gourry, chipul ei palid, delicat, cu ochi mari si luminosi se insenina asemeni cerului dupa furtuna.
-Gourry-san, Lina-chan! exclama ea, grabindu-se sa ajunga la ei.
-Silphiel! exclama Lina, evident incantata, si se ridica in picioare sa o imbratiseze pe noua venita. Ma gandeam eu ca nu puteai sa lipsesti de la o intrunire de o asemenea importanta!
Desprinzandu-se din imbratisarea Linei, Silphiel inainta un pas si paru ca vrea sa repete gestul cu Gourry, apoi, inrosindu-se, se multumi sa intinda mana.
-Silphiel !! Cum se face ca esti aici ?! intreba el, apoi, ignorand total mana intinsa, o imbratisa ca pe o veche prietena. Fireste ca nu observa nimic din stinghereala evidenta a tinerei.
-Gourry-san, ma bucur atat de mult sa te vad! murmura ea, aproape ca pentru sine. Ce ai mai facut in tot acest timp ?
-Cred ca o sa avem timp sa ne povestim totul dupa intrunire, acum mai bine ti-i prezint si pe ceilalti, intrerupse Lina.
-Gomene, am fost nepoliticoasa ! se scuza ea, apoi isi indrepta atentia catre Xelloss care parea sa petreaca extraordinar in compania lui Naga si nici macar nu o observase pe noua venita.
-Xelloss, Naga, ea este Silphiel! incepu Lina, dandu-i totodata un ghionte in coaste preotului pentru a-l determina sa isi desprinda privirile de pe san Nagai care aproape ca i se suise in brate.
-Dozo yoroshiku! exclama Silphiel, grabindu-se sa treaca la Zelgadis, pe care il imbratisa fara atatea formalitati.
Abia apucase sa o cunoasca pe Filia si sa se aseze langa Gourry cand usile cele mari ale sal se inchisera cu zgomot. Dupa alte cateva clipe de agitatie, toata lumea isi ocupase locurile si discutle incetara.


 
   
#12
crazy_angel
Moderator
Postari: 2125
Mama , ce ce , afurisita e tatoasa , sru p exprimare . Cum saunbli asa pe strada chiar nu inteleg , e eee si enervanta .Mama cate batai de cap o sa ii dea Linei , deabea astept , inca o farfurie de ras     Si chiar e interesant ce au desoperit?

_______________________________________


īn mai bat clopotele morţii
frunze se coboară din copacul vieţii
rānd pe rānd se mai aprinde-o lumānare...
singurătatea nu mai poartă cortegiu de sublim...

īn mai bat clopotele morţii -
"rugaţi-vă să nu vă crească aripi" -
căci s-au deschis prea multe lacăte
prin lacrimi...

 
   
#13
Ice Wolf
Dark Angel
Postari: 430
vam lasat prea mult fara continnuarea dar cu testele pe care leam avut am uitat sa pun continuarea.dar acum sa trec la subiect.
Capitolul 7 – Ultimul invitat

-Bina ati venit la Intrunirea Practicantilor de Magie Alba! tuna vocea de tenor a printului Philionel. Cu och stralucitori de incantare, acesta isi roti privirile asupra intreg Sali, tresarind usor cand privirea i se opri asupra Nagai. Cu o singura exceptie, toate cele 400 de locuri din jurul mesei fusesera ocupate, ceea ce insemna o prezenta mult mai mare decat se asteptase cineva.
-Dupa cum probabil stiti, regatul Seyruunului a inceput sa organizeze acest tip de evenimente in scopul descoperir de noi mijloace si instrumente pe care sa le puna in slujba omului de rand, sau altfel spus pe care sa le poata utiliza intr-un final pentru realizarea Justitiei. Aceasta traditie initiata de bunicul meu, Philionel Intaiul, a fost intotdeauna urmata cu sfintenie de catre conducator Seyruunului in ultim 50 de ani. Iar astazi, odata cu destramarea barierei blestemate care impartea lumea noastra in doua, sunt primul care are onoarea de a fi gazda primei reuniuni a vrajitorilor din toate regiunile pamantului! Va multumesc tuturor ca ati venit intr-un numar atat de mare si....
Philionel nu apuca sa isi termine ideea intrucat cu un scartait prelung, usile cele mari ale sal se deschisera larg. Facand un gest de iritare, printul se intoarse intr-acolo, pregatindu-se sa il apostrofeze pe cel care il intrerupea intr-un mod atat de nepoliticos, cand il auzi pe aprod anuntand:
-Lordul Valgaav!
Un murmur general se auzi in sala, care inceta insa pe data la aparitia noului venit, care dupa ce facu cativa pasi in sala se opri si paru sa analizeze fetele celor prezenti. Zarindu-l pe print, il saluta cu o usoara aplecare a capului, la limita impertinentei. Facandu-se ca nu remarca printul Phil raspunse la salut, dupa care facu semn Ameliei sa il conduca la locul ramas liber de langa Filia.
Fara nici un cuvant, Valgaav o urma pe fata.
Nu trecusera mai mult de 4 ani din momentul in care incercarea sa de a distruge omenirea sfarsise prin a-l readuce pe el la stadiul de nou-nascut. Totusi, dragon antici, ca si cei aur de altfel, aveau un ritm de crestere mult mai accelerat fata de cel al oamenilor, la 3 ani atingand deplina maturitate, asa ca cel care inainta acum catre locul indicat de Amelia nu era un copil, asa cum ar fi fost de asteptat, ci un barbat in toata puterea cuvantului. Prin nu se stie ce miracol sau blestem, o mare parte din amintirile sangeroase ale celui ce pierise se pastrasera in mintea copilului, contopindu-se cu proprle sale experiente si impiedicandu-l sa isi ia viata de la capat. Undeva, in adancul sau pastrase amintiri ale neamului sau ucis, macelarit pana la ultimul de Dragon aur, vocile parintilor sai in agonie, trupurile insangerate ale tuturor cunoscutilor sai. In zadar incercase Filia sa il aline in noptile lungi de nesomn, in care se trezea tipand, lac de sudoare, si tremura in bratele ei pana in zori, el niciodata nu reusise sa o vada ca pe o mama, de fapt nici macar ca pe o mama surogat. O ura in continuare? Filia se intrebase adesea acest lucru din momentul in care acesta fugise de acasa dupa cea de-a treia aniversare, dar nu reusise sa gaseasca nici un raspuns. In acelasi timp, toate incercarile ei de a-l regasi fusesera toate sortite din start esecului. Pana acum...
Ajuns in dreptul scaunului sau, och de chihlimbar ai tanarului intalnira privirea albastra, incarcata de o tristete plina de reprosuri a Filiei si pentru un moment paru ca intreaga sala incetase sa mai existe. Treptat insa, un zambet incarcat de cinism se ivi in coltul buzelor lui frumos arcuite, facand-o pe Filia sa intoarca indurerata privirile. Fara sa para a o lua in seama si ignorand complet strambatura furioasa pe care i-a adresase Lina, Valgaav se aseza pe scaun si isi scoase din buzunarul larg de la pantaloni un sul ingalbenit de pergament, pe care il desfasura in fata sa.
“Cat de mult seamana cu ceea ce ajunsese atunci cand...atunci cand a fost pe punctul sa cauzeze distrugrea intreg omeniri!” gandi printesa, uitandu-se la el ca-n transa. Pe buna dreptate, pentru ea era prima data cand il reintalnea dupa evenimentele tragice din urma cu 4 ani.
Inalt si bine facut, tanarul avea o anumita prestanta care trada originea nobila, straveche. Eliberat cu totul de sangele Mazoku pe care Gaav i-l daruise pentru a putea supravietui, el era acum un reprezentant veritabil al Dragonilor Antici – si de altfel si ultimul. Cu o expresie trufasa, neimblanzita in och sai ageri, chihlimbar si un zambet usor malitios in coltul buzelor, Valgaav era fara indoiala un barbat frumos.
“Poarte putin prea frumos”, isi spuse printesa, apoi se intoarse langa tatal sau, facand totdata semn aprodului ca poate inchide usile.
scuze ca nu lam facut mai lung dar nu am avut timp.


 
   
#14
crazy_angel
Moderator
Postari: 2125
UUUUuuu Valgav , mama chiar sau conplicat lucrurile ! Interesanttttt very interesant . Puse ! Sa vedem ce se intanpla !     PS:Ai un stild e a scrie de nota 12 pe o scara de la 1 la 10

_______________________________________


īn mai bat clopotele morţii
frunze se coboară din copacul vieţii
rānd pe rānd se mai aprinde-o lumānare...
singurătatea nu mai poartă cortegiu de sublim...

īn mai bat clopotele morţii -
"rugaţi-vă să nu vă crească aripi" -
căci s-au deschis prea multe lacăte
prin lacrimi...

 
   
#15
Ice Wolf
Dark Angel
Postari: 430
mam gandit sa il bag si pe valgaav pe undeva.lam pus mai mult pe xellos iar pe lina am lasato in umbra.promit ca data viitoare am sa pun toate personajele,bine nu chiar toate numai cateva.mai este putin si termin povestea si sa vedeti ca va avea un sfarsit fericit.

 
   
Pagini:  1 2  
Mergi la