Yuki4verEternal Angel ~ Admin ~Din: From ... an unknown world ...
Postari: 3031
|
|
Chapter 14 : Sakura, sarbatoarea florilor de cires
~ Lupta pentru dragostea ta ~
Zapada alba si zilele friguroase s-au dus. De sub frunzele moarte se iveste ghiocelul, iarba a prins colt fraged, pamantul se trezeste la viata odata cu dulcele vant de primavara. Soarele revarsa caldura-i mangaietoare, trezind la viata intreaga natura. Odata cu trezirea intregii naturi, floriile de cires se trezesc, astfel, in Tokyo, celebrandu-se Sakura ( sarbatoarea florilor de cires ), dand petreceri sub pomii infloriti su cu hanami ( admirarea florilor de cires ). Liceul Teoretic Tsukumiyo organizeaza in fiecare an o serbare pentru aceasta sarbatoare in gradina Tsukiyama ( gradini tip deal ) insotita de Hogaku ( muzica traditionala japoneza ), elevii putand sa-si aleaga kimono-ul dorit, dar specifica pentru aceasta sarbatoare. - Evul Mediu : perioada in care lumea e zguduita de razboaie ; o fetita de 10 ani este parasita de parintii care fug de soldatii ce-au invadat satul lor ; fetita pleaca din sat si se intalneste cu o femeie frumoasa, care-i spune ca poate schimba destinul ; naiva, fetita accepta, este transformata intr-o printesa frumoasa si dorita de toti barbatii, dar cu schimbul de a nu cunoaste iubirea adevarata. Vraja poate fi rupta daca in noaptea cu Luna Plina este sarutata de printul ce-o iubeste cu adevarat, astfel afland ce-i iubirea adevarata. Anii trec, printul nu apare, pana intr-o zi cand il intalneste si invata treptat ce e iubirea adevarata
Frumos scenariul pentru spectacolul scolii! Nu stiam ca esti asa de talentata, Mizuuko-chan! afirma Ame citind scenariul pe care Mizuuko il pregatea pentru serbarea scolii. Yuukina, Ame, Ryuku, Keiji, Mizuuko, Shiro si Ayuki se aflau pe o bancuta din gradian scolii, langa o fantana arteziana. Ame si Ayuki se uitau pe scenariu, Mizuuko era in bratele lui Keiji, Ryuku si Shiro priveau, iar Yuukina se aseza pe marginea fantanii, jucandu-se cu mana prin apa, din cand in cand, cazand cate o petala din ciresii aflati in curte, datorita adierii vantului. - Da. Clasa voastra il va reprezenta! afirma Mizuuko. Inainte de hanami, va fi spectacolul, desigur. Rolurile sunt impartite, printre care si voi ( Ame, Ayuki, Shiro ) veti participa. - Noi?! strigara toti 3 uimiti. - Da : Ame este tanara abandonata de parinti Niami no Hime ; Ayuki este femeia frumoasa, ce pune vraja pe Niami Harumia, iar Shiro
hi!hi!hi
este printul Sekiru ce-o va invata pe Niami no Hime ce-i iubirea! terminara Mizuuko. Desi, mi-ar fi placut ca Ryuku si Yuukina sa interpreteze. Ryuku si Yuukina tipara uimiti, rosii la fata. Yuukina aproape ca cazu in apa, dar Ame o prinse de mana, ceilalti chicotind. Clopotelul suna, elevii indepartandu-se spre clase. Yuukina si Ryuku ramasesera in spate, uitandu-se unul la altul. - Yuukina, eu vreau sa vorbesc cu tine si
-
uite cat e ceasul! Intarziem la ora, Ryuku! Sa mergem! Yuukina alerga, evitand sa mai vorbeasca. Ryuku vroia sa vorbeasca cu ea de ceva vreme, inca dinainte de misiunea in Tunelul Iadului. Yuukina evita sa auda si gasea mereu un pretext. Parea sa-i fie frica de ce avea sa spuna Ryuku, desi acesta vroia sa-i marturiseasca
. -
te iubesc, Niami hime-sama! spuse Shiro ingenunchiat in fata Amei, care era putin rosie la fata si avea scenariul in mana. - Printul meu, vorbele tale sunt pretioase pentru mine, dar din nefericire, eu nu stiu ce-i iubirea adevarat. - Hime! zise Shiro luandu-o de solduri pe Ame. Poate ca nu cunosti iubirea, dar sentimentele mele sunt sincere. Eu te voi invata sa iubesti. - Stop! zise Mizuuko tocmai cand cei 2 urmau sa se sarute, de fata cu toti colegii, 2 profesoare, Yuukina, Ryuku si Keiji. Mizuuko urca pe scena din Sala de Festivitati, zambindu-le celor 2. - Sarutul trebuie exersat
acasa! sopti aceasta. Oricum, v-ati invatat repliciile, iar serbarea este peste 6 zile. O sa mai exersam si o sa iasa bine, dna profesoara! - Foarte bine, Mizuuko. Ma bucur ca te-am ales ca regizor, ti se potriveste de minune. Spectacolul Printesa Niami va fi un succes. - Shiro si Ame se inteleg bine, iar pentru ei, o parte din acest scenariu ii reprezinta! zise Yuukina lui Keiji si Ryuku, care era langa ea. Repetitiile se terminara, elevii erau liberi, putand sa plece acasa. Era o dupa amiaza frumoasa. Yuukina, Ame si prietenii lor se oprira la o cafeneau din Mall-ul din centrul orasului Tokyo. O tanara, noua angajata la cafeneaua la care ei veneau de obicei, ii servira dupa ce comandasera si platira, in acelasi timp. - Multumim! zise Keiji fetei. - Spectacolul se apropie, repetitiile merg bine. De restul cine o sa se ocupe?! intreba Yuukina, luand o gura din sucul de portocale. - Keiji-kun a vorbit cu parintii lui, una din firmele cu care tatal lui se asociaza se ocupa cu imbracamintea si s-a oferit sa sponsorizeze liceul nostru pentru costume. Nu e grozav?! raspunse Mizuuko, sarutandu-l pe Keiji. - Imbracata ca o printesa, o sa fii superba, Ame! afirma Ayuki. - Da
- Ryuku, te comporti cam ciudat in ultima vreme. Ai patit ceva?! intreba Ayuki ingrijorata. - Cine?! Eu?! Sunt
bine, calmati-va! Ryuku isi muta privirea spre peisajul de afara, spre cer, Yuukina privindu-l trista. Ea vroia sa-l asculte, dar parca inima ei se razgandea pe ultima secunda. - Ma duc la baie! spuse Yuukina. - Vin si eu! zise Ame ridicandu-se in acelasi timp cu sora ei. In momentul in care se ciocnira, Ame o atinse pe Yuukina de mana si se produse o scanteie, in fata ochiilor lor aparand imagini, secvente dintr-o viata : o preoteasa frumoasa si trista se afla in fata unui demon, care vroia sa distruga lumea ; preoteasa si-a sacrificat viata pentru a salva lumea de intuneric, lasandu-si iubitul singur si indurerat
. - Nu
-
se poate! zise Ame, terminand Yuukina. - Ce nu se poate?! intreba Mizuuko. - Am avut o viziune! zise Yuukina. - Am avut o premonitie! vorbi Ame. Fetele le povestira prieteniilor lor micul incident, pe care Ame il considera ca pe un semn, ce anunta, din timp, ca pericolul se apropie, un pericol pe care nu si-l putea imagina. Yuukina o calma, asigurandu-o ca a fost un vis cu ochii deschisi, probabil ca si-au imaginat o continuarea a povestii scrise de Mizuuko pentru spectacol. Yuukina, infasurata cu un prosop bleu, se indrepta catre baie, in spatele ei fiind Ame, insotita de Akeno, care nu aflase de viziunea fetelor : - Iti spun : nu mi-am imaginat nici un scenariu! Nu glumesc! - Termina cu prostiile. A fost doar
. Ame o atinse din nou pe Yuukina, inimle batandu-le tare, prin fata ochiilor aparand alte secvente dintr-o alta viata : o preoteasa, plina de sange si zgarieturi statea prinsa de un stalp de lemn sub forma de cruce, inconjurata de bete uscate si paie; oamenii nervosi si furiosi co tortele aprinse; preoteasa avea o privire trista si plansese, cand oamenii aprinsera paiele din jurul ei
preoteasa fusese arsa pe rug
-
o coincidenta! Ce imaginatie bogata ai! - Da, one-chan
Yuukina tranti usa, cufundandu-se in cada cu apa fierbinte si spuma. Ame se uita urat, inchinzandu-se in camera ei, Akena uitandu-se spre cele 2 camere : - Ce le-a apucat?! Ame se arunca in pat, inconjurata de pernele pufoase sub forma de inimioare si cateva papitoaie de plus. Lua o perna si o tinu cu mainile intinse, in gandul ei : - Acelea au fost viziuniile ei, urmate de premonitiile mele! Yuukina, de ce nu vrei sa recunosti?! De ce ti-e frica?! Yuukina se cufunda in ganduri, rezemandu-se cu capul de marginea cazii si cu parul prins intr-un coc simplu, cu cateva suvite desprinse, in gandul ei
- Nu vreau sa ma ingrijorez degeaba. nu vreau sa cred ca ceva se va intampla. Nu vreau sa deschizi cutiuta aia, Ame
Ame ii auzi gandul. Statea in pat si comunica cu Yuukina, care era inca in baie
De ce nu vrei sa recunosti ca ai vazut ce-am simtit eu cand ne-am ciocnit?!
Nu vreau sa vina ziua aia cand o sa trebuiasca sa deschizi cutiuta maronie de la Yume-chan, Ame!
Ce te face sa crezi ca va veni ziua ai?!
Presimt
sunt ingrijorata
doar nu crezi ca toata povestea asta cu spirite si demoni e de imagine. Demonul ala din Hell ne-a pomenit de o demonita Fumiko ce-ar fi incantata sa ne vada. Plus ca a zis ca seman cu una
Hiru, o preoteasa! ( hiru zi )
Mie Yume-chan mi-a spus Yoru! ( yoru noapte )
Prefer sa nu afle Akeno despre
viziunea asta !
Dar, Yuukina
Te rog frumos!
Bine, dar cel putin recunosti?!
Da, desi as vrea sa nu recunosc!
Hi! Hi! Hi!
Akeno simti aceea unda de comunicare intre fete, desi nu stia ce vorbeau : - Fetele astea
micutele noastre preotese! Zilele trecura repede si serbarea junsese sa fie interpretata. Mizuuko se afla pe scena, pregatind actorii inainte de tragerea cortinei. Keiji o ajuta, in timp ce Yuukina si Ryuku asteptau noi ordine. - Ame, Shiro, Ayuki?! Sunteti gata?! intreba Mizuuko calma. Cei 3 dadura din cap. Se tinura de mana, fiind putin emotionati. Mizuuko le spusese Yuukinei si lui Ryuku sa se duca in studio, sa aiba grija de mzica si lumina pana vine Keiji. Cei 2 zambira, indreptandu-se spre studio. Parintii tuturor eleviilor erau prezenti, printre care si profesori, directoarea si directorul unui studio producator de filme. Yuukina si Ryuku ajunsesera, Yuukina avand microfonul la gura ce-i facea legatura cu Mizuuko, Keiji si Ryuku. Ryuku porni aparatele. Yuukina avea scenariul in mana si astepta semnalul lui Mizuuko. - Poti trage cortina! Suntem pregatiti! sopti Mizuuko - Am inteles! zise Yuukina apasand pe buton. Cortina fusese trasa, spectacolul incepu. Reflectoarele fusesera indreptate catre scena de Ryuku. Prima care intra pe scena fu Ame, imbracata intr-un frumos costum de printesa, cu un coc splendid si cu sclipici pe fata si fat, fardata frumos. Akeno era si ea prezenta, fiind langa Ryuku si Yuukina : - Ce frumoasa e Ame! afirma Akeno, Yuukina aprobandu-o. Piesa fusese impartita pe 7 acte. Totul decurgea perfect, Mizuuko fiind multumita. Keiji ii inlocui pe cei 2, ramanand cu Akeno in studio. Yuukina si Ryuku trebuiau sa aranjeze ultimele lucruri in Sala Mare, ce avea iesire la o gradina unde erau si ciresi si sa se imbrace. Colegii din clas alor ii ajutara. Yuukina vroia sa-si foloseasca puterea ca sa aranajeze baloanele, dar Ryuku o opri, tinandu-o de mana : - Puteam sa fiu discreta! - Da, stiu!
Albastru e cerul Pe care-l privesc Frumos e baiatul Pe care-l iubesc
Yuukina rosi, intorcandu-se brusc cu spatele. Ryuku se apropie, vru sa-i vorbeasca
. - Uite cat s-a facut! Ma duc sa ma imbrac! Ne vedem in Sala Mare, Ryuku! spuse luandu-o la goana. - Da
Yuukina
Yuukina ajunse repede in vestiarul fetelor, trantind usa si rasufland usurata. Se apropie de dulapul ei, pe suportul metalic fiind umerasul cu kimono-ul colorat si biletul mamei ( pentru cea mai frumoasa fara! mama ). - Arigato, mama! zambi aceasta incepand sa se dezbrace, schimbandu-si tinuta de scoala cu kimono-ul preferat. Pentru ca se imbraca greu cu kimono-ul, Yuukina ceru ajutorul colegelor care o si ajutara cu parul si machiajul. Dupa 30 de minute : - Felicitari! Ati fost o echipa grozava! ii apaluda directoarea scolii pe Mizuuko si mici actori. Dl Kozuka a fost multumit si ar vrea sa va aiba in echipa sa. - Ne bucuram sa auzim asta! - Nu credeam ca sunt asa talente! sopti dl Kozuka. Invitatii, spectatorii si elevii fusesera poftiti in Sala Mare, unde-i asteptara ceilalti elevii, Ryuku si
-
Yuukina?! Unde e?! intreba Ame, imbracata in kimono deja. - A zis ca nu intarzie! zise Ryuku uitandu-se dupa ea. - Stiti ca se pun greu kimono-urile! exclama Mizuuko - Uite-o! zise Ayuki. - Yuukina, de ce
Ryuku aproape ca se ineca cand o vazu pe Yuukina imbracata si frumos aranjata. Yuukina aproape a rosi cand il vazu pe Ryuku. - Ryuku
- Yuukina
- Prevad ceva! Ba nu, am o premonitie! zise Ame facandu-i pe cei din jur sa rada. - Ce?! intreba Shiro luandu-o de mana. - Trebuie sa plecam si sa-i lasam sa danseze! Ceva frumos s-ar putea intampla! - Ce tot indrugi acolo, Ame?! - Nimic. Ame, Shiro si Ayuki fusesera aplaudati de intreaga sala. Dupa cateva ore, timp in care vorbira si dansara, veni si momentul mult-asteptat: artificiile pe care Ryuku si Keiji le pregatira impreuna cu alti colegii. - Fiti gata! 3
2
1
0
Poc! Poc! Pfiu! Poc! Bum!
Artificiile erau aruncate, ridicandu-se spre cer si creand un moment splendid. Toata lumea aplaudara si admirara artificiile. Targul pregatit de scoala se deschisese dupa terminarea artificiilor, permintandu-le clientilor sa cumpere ce poftesc
- Yuukina vrea sa te duc undeva! spuse Ryuku, ceilalti mirandu-se. Yuukina rosi cand Ryuku o lua de mana si-i zambi. Yuukina se uita la prietenii ei, cand Ame ii comunica telepatic, incat numai ea sa-i auda gandurile
. Nee-san, e-n regula. Du-te! Te acopar eu cu parintii!
Stii ce vrea sa faca?!
Gandurile lui ajung la mine, nu?!
Dar, dar mie mi-e
.
Ame o imbratisa, ii zambi dupa ce o impinse usor, impiedicandu-se si cazand in bratele lui Ryuku, rosind toata. - Mergem?! - Da
cred
Ryuku o conduse la masina, pusa la dispozitie de Keiji si soferul ii conduse spre destinatia- surpriza, Ame, Shiro, Keiji, Mizuuko si Ayuki privind. - Sa speram ca o sa iasa bine
- Ryuku stie ce face! O sa-i placa Yuukinei! - Sa speram ca o sa iasa bine! sopti Ame. In drum spre locul promis
- Unde mergem?! Si de ce mi-ai pus baticul la ochii?! intreba mirata Yuukina. - O sa vezi, nerabdatoare! raspunse amuzat Ryuku.
Its getting harder to ignore Its not like anything before I know its crazy baby but I want more
Masina se opri : erau aproape de plaja, Yuukina auzind valurile marii. Ryuku ii multumi soferului, acesta plecand. Ryuku o ajuta pe Yuukina sa nu se impiedice, mergand spre faleza. Dupa cateva minute. - Trebuie sa te iau in brate! - De ce?! Unde ma duci?! - O sa vezi! - Bine
Yuukina rosi putin, Ryuku o lua in brate si ajunsera pe o portiune de plaja, ascunsa intre faleze, Yuukina se descalta si facu cativa pasi, simtind apa si nisipul ud
- Marea
e calma
- Poti sa-ti dai jos baticul! sopti Ryuku asezandu-se pe o stanca. Yuukina isi dadu jos baticul si fu surprinsa cand analiza aceea portiune de plaja pe care nu o calcase pana acum. - Aici vin cand sunt suparat sau trist! E un loc ferit de lume! Yuukina se plimba, inaintand spre mare, spre larg, simtind apa nici prea rece, dar nici prea calda. Dupa cateva minute, se apropie de Ryuku : - M-am udat pe margini! Deh
- N-are nimic! - Ryuku, de ce m-ai adus aici?! zise privindu-l in ochii si muscandu-si buza subtil. - Nu stiu
asa am simtit eu
- Esti suparat?! Trist?! - E o fata pe care o place foarte mult, dar ei ii e frica sa-mi raspunda. Ce sa fac?! Yuukina se aseza langa el, pe o stanca. - Nu stiu
de ce nu vrea fata sa-ti marturiseasa?! I-ai spus?! - Ca o plac?! Nu! - Vorbeste cu ea, spune-i ca o placi si vezi cum reactioneaza! - Sa incerc asa?! - Da! zise sigura pe ea, desi putin dezamagita. Ryuku se ridica, intorcandu-se cu spatele
- Am observat-o , inca de cand a venit in Tokyo, la liceul nostru. E frumoasa, inteligenta si curajoasa. E total diferita de celelalte fete pentru ca are ceva special in ea care mie imi place
Acel ceva e unic si o face speciala! - Ryuku
- Mi-am dat seama, de curand, ca eu o iubesc chiar! spuse apropiindu-se de Yuukina, intorcandu-se si privindu-o in ochii. - Ryuku
- Ochii ei sunt uimitor de stralucitori, are un aer inocent uneori, care o face speciala
Ryuku se apropie mai mult, Yuukina ridicandu-se de pe locul in care statea. Yuukina se intoarse cu spatele catre mare, apropiindu-se de mal, de valurile putin agitate. Ryuku o urma
- Nu stiu ce te-a apucat, dar nu acel Ryuku pe care-l stiam eu
- Yuukina, eu vreau doar sa-ti spun ca
- Eu nu cred ca e o idee buna sa
Aaahh! Yuukina se impiedica de o pietricica, cazu intinsa valurile atingandu-o pe corp si udandu-i hainele. Ryuku se apleca usor, asezandu-se deasupra ei. Yuukina rosi toata. Ryuku o atinse pe par, jucandu-se cu suvitele ei si apropiindu-se tot mai mult de fata ei, inima ei batandu-i cu putere. - Ryuku, ce vrei sa faci?! - Ai spus sa incerc
vreau sa incerc! - Ce vrei sa spui?! - Prostuta mica! spuse asezandu-se si el pe nisip, valurile atingandu-l si pe el. Amandoi se uitara spre cerul senin si plin de stele. Yuukina se ridica, stand in fund si rezemata cu mainile de nisip, sprijinindu-se. - De ce ti-e frica?! - Eh?! - De ce nu spui mereu ce simti?! De ce sau de cine te feresti?! - Mi-e frica sa nu sufere cei din jur din cauza puterii mele! De aia! urla Yuukina. - Daca-ti sunt prieteni adevarati nu te vor abandona niciodata! Yuukina tresari. Vru sa se ridice, dar Ryuku o prinse de mana. - Eu
vreau
Ryuku se apropie de chipul ei angelic, dandu-i suvitele intr-o parte din fata ochiilor. Kimono-ul Yuukineie ra ud si putin lasat pe spate, fiind umerii goi. -
vreau
doar
Yuukina inghiti in sec, simtind cum inima i-ar lua foc. Era unica ei sansa de a-i arata ca tine la el mai mult decat un prieten sau coleg
Se apropie si ea de chipul lui, Ryuku luandu-o usor de solduri, fata simtind un fior in tot corpul
-
doar
sa-ti
Cateva lacrimi inocente ii cazura pe obrajii putin rosi. Erau foarte aproape unul de altul, putandu-i simtind respiratia in timp ce se apropia de urechea fetei sa-i sopteasca ceva
- Ce vrei sa-mi spui?! Yuukina tresari auzindu-i soaptele, simtindu-i bratele in jurul soldurilor ei. Se apropie tot mai mult de buzele ei, parca asteptand sa zica ceva
-
sa-ti
spun ca
Yuukina vru sa continue, dar parca inima si dorinta arzatoare pusera stapanire pe corpul ei. inchise ochii , buzele lui apropiindu-se tot mai mult de ale ei
dupa cateva secunde, Yuukina simti fluturi prin tot stomacul si un fior de placere in momentul in care buzele lui se unira cu ale ei, el inchinzand ochii si atingandu-i buzele cu limba. Pentru ca-si dorea foarte mult, nemaiascultand mintea, buzele ei se dezlipira, permitandu-i limbii lui sa-i exploreze gura si sa se uneasca cu limba ei
un sarut dulce era tot ce avea nevoie ca sa realizeze, atat cu inima, cat si cu mintea ca ea il place, ca ea il place mai mult decat credea, incat vroia sa fie in totalitate numai a lui, suflet si trup. Yuukina se aseza pe nisipul ud, invaluita de valurile marii, Ryuku asezandu-se deasupra ei, nemaivrand sa inceteze sa o sarute. Acel sarut lung si dulce se opri din lipsa aerului, nu mai puteau sa respire. Ii zambi, privindu-o in ochii senini, desfacandu-i in acelasi timp cureaua de la kimono-ul colorat si ud, prin miscari lente. Yuukina nu mai putea rezista tentatiei, sarutandu-l din nou, tandru, in acelasi timp dandu-i camasa de vara jos. Kimono-ul fusese inlaturat usor, ea ramamand doar in costumul de baie, el doar in pantaloni Ύ. Ryuku continua sa o sarute, coborand spre gat, piept
- Ryuku
kun
Pielea ei era mai fina decat orice altceva, mai fina si decat nisipul uscat, pielea fina insotita de un parfum placut, pe care numai in jurul ei il simtea. Yuukina isi strica cocul, lasandu-si parul liber, simtind cum valurile ii udau suvitele de par. Ryuku continua sa o sarute, Yuukina desfacandu-si usor breteaua de la sutien
- Yuukina, eu zic sa ne oprim. In plus, suntem pe o plaja si o sa racesti! - Ryuku! Nu strica momentul asta superb! Eu ma simt excelent si nu ma intereseaza ca suntem pe o plaja sau ca o sa racesc. Mi-ai demonstrat un lucru astazi
Ryuku-kun, te iubesc
- Yuukina
si eu
te iubesc
Desfacandu-si sutienul, Ryuku o saruta, tinandu-o strans de mana, amandoi simtind valurile marii atingandu-i si trecand peste ei, ajungandu-le pana aproape de piept
. - Ryuku-kun
ai shiteru ( te iubesc ) ! - Yuukina
ai shiteru! Urmatorea zi : in barul de pe plaja unde se duceau, de obicei : Ame, Shiro, Ayuki, Mizuuko si Keiji asteptau de vreo cateva ore
- I-am spus ca o acopar cateva ore, nu toata noaptea! E deja pranzul si nu s-a intors! zise Ame amagita, in bratele lui Shiro. - Calmeaza-te! ii sopti Shiro la ureche, Ame sarutandu-l ca sa se linisteasca. - O sa vina! spuse Mizuuko. La scurt timp, Yuukina tinandu-l de mana pe Ryuku intrara in bar, mai fericiti ca niciodata : - One-chan, tu esti?! - Ohayo, minna
Toti ramasesera masca : Yuukina avea costumul de baie si camasa lui Ryuku pe ea, ce-i venea pana aproape de genunchi, iar Ryuku era cu maieu si pantaloni Ύ avand in rucsac kimono-ul si accesoriile Yuukinei de la serbare. Ayuki ii arunca un prosop, Yuukina punandusi-l in jurul coapselor, pe post de rochie. Parul era ud, despletit sia vea un trandafir prins pe o parte. Cei 2 se asezara la masa, printre prietenii lor: - Cum a fost?! intreba Mizuuko stiind despre ce era vorba. Ame era inca uimita. - Poate ca
ar fi bine sa le lasam pe fete singure, nu?! ii facu Keiji semn lui Shiro si-l lua pe Ryuku de mana. Baietii plecara, Ayuki si Ame apropiindu-se de Yuukina si Mizuuko, vorbind in soapta sa nu-i auda toata cafeneaua - Deci, cum a fost?! intreba Mizuuko nerabdatoare sa afle. - A fost
ceva magic! A fost superb! Nu credeam ca Ryuku e asa romantic! sopti Yuukina fetelor. - Adica
vrei sa spui
ca ai facut-o
deja?! intreba Ame mirata. - Pe plaja, inconjurata de valurile marii
- Pe plaja?! rosti Ayuki. - Da! Si m-am simtit grozav! A fost cea mai frumoasa zi! - Oficial sunteti impreuna?! - Da. - Bravo! zise Ame bucvuroasa sa auda, toate luandu-o pe Yuukina in brate. - Sa mergem sa ne plimbam! sugera Ayuki. Yuukina, Ame si prietenii lor facura o mica plimbare pe malul marii, pe plaja partial invadata de turisti. Toti erau fericiti, inclusiv Ayuki, care-si gasise un iubit pe care l prezentara prieteniilor ei la serbare, desie rau de o saptamana impreuna. Numele lui era Kyoru. Cu Ayuki se purta frumos, dar era rece cu cei din jur, in unele situatii. Akeno simtise ceva ciudat la el, dar nu stia ce
..
~ Va urma ~
Costumele fetelor :
Yuukina : http://i14.tinypic.com/81a54qf.jpg
Ame : http://i3.tinypic.com/8c1q9n9.jpg
Doar costumele, nu si tipele ^_^
_______________________________________

Time is passing by, so am I ...
Luv ya, Wu Chun ^_^ U are the best !!!!!!
FahRenHeit fan 4 ever ....
|
|